Cum se explică ostilităţile dintre israelieni şi palestinieni. În nici 100 de ani de existenţă, Israelul a reprezentat una dintre cele mai tensionate zone din lume

Autor: Eduard Ivanovici Postat la 12 mai 2021 43 afişări

Conflictul dintre Israel şi palestinieni a continuat să crească în ultimele zile, membrii grupării Hamas lansând peste 1.000 de rachete către Israel de luni seara până acum. Israelul a răspuns cu sute de atacuri aeriene, transmite Euronews.

Autorităţile din Gaza au declarat că au murit între timp 35 de palestinieni, inclusiv 10 copii. De partea cealaltă, cinci israelieni – dintre care trei femei şi un copil – au decedat în urma ostilităţilor, înregistrându-se zeci de răniţi în ambele tabere.

Schimburile de rachete au fost urmate de ore de confruntări între palestinieni şi forţele de securitate din Israel, incluzând aici o confruntare dramatică în zona moscheii Al-Aqsa, loc sacru atât pentru evrei, cât şi pentru musulmani. Evenimentele reprezintă cea mai gravă serie de violenţe de la conflictele din 2014 încoace.

În ultimele săptămâni, protestatarii palestinieni şi poliţia din Israel s-au luptat zilnic înăuntrul şi în afara Oraşului Vechi al Ierusalimului, casa unor situri religioase importante în rândurile evreilor, creştinilor şi musulmanilor.

De-a lungul ultimului secol, Ierusalimul a reprezentat scena unor confruntări extrem de violente între evrei şi arabi şi rămâne unul dintre cele mai contestate locuri de pe Pământ.

Ultimele ciocniri au luat naştere luna trecută, când un grup de israelieni a decis să blocheze adunările palestiniene din luna Ramadanului, care implică şi în vremuri normale o perioadă de înaltă sensibilitate religioasă. Ulterior, tensiunile au crescut din cauza unui plan de evacuare a zeci de palestinieni din cartierul de est al Ierusalimului. Luni, au fost auzite explozii, iar protestatarii israelieni au început să arunce cu pietre în sute de palestinieni din zona estică a oraşului, poliţia lansând în scurt timp gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc.

Israelul a capturat Ierusalimul de Est, inclusiv Vechiul Oraş, la sfârşitul Războiului de Şase Zile din 1967, alături de Cisiordania şi Gaza, potrivit The Daily Wire

Palestinienii revendică aceste teritorii pentru viitorul lor stat, Ierusalimul de Est servind drept potenţială capitală. Însă Israelul, care vede Ierusalimul drept capitala sa „eternă”, a anexat partea de est a oraşului într-o mişcare nerecunoscută de majoritatea comunităţilor internaţionale. Viitorul Ierusalimului de Est a fost una dintre cele mai spinoase probleme în ceea ce priveşte tratativele de pace, care s-au oprit în urmă cu peste un deceniu.

Luni, israelienii erau pregătiţi să marcheze Ziua Ierusalimului, o sărbătoare naţională care celebrează anexarea. Mii de israelieni – naţionalişti religioşi, în mare parte – au mărşăluit în ultimii ani de-a lungul Vechiului Oraş, inclusiv în dens populatul sector musulman.

Însă în ultimele zile, extremiştii israelieni au organizat alte evenimente în Ierusalimul de Est, provocând o serie de altercaţii violente cu palestinienii.

Relaţia dintre palestinieni şi Ierusalim

Evreii născuţi în Ierusalimul de Est sunt cetăţeni ai Israelului, în timp ce palestinienilor li se oferă un fel de rezidenţă permanentă care poate fi revocată dacă au trăit în afara oraşului pentru o lungă perioadă de timp, conform The New York Times. Deşi pot aplica pentru cetăţenie, procesul este lung şi incert, iar majoritatea palestinienilor refuză acest lucru deoarece nu recunosc controlul Israelului.

Israelul a construit aşezări evreieşti în Ierusalimul de Est care găzduiesc circa 220.000 de oameni şi a limitat creşterea cartierelor palestiniene, măsuri ce au dus la supraaglomerare şi la construirea ilegală a mii de locuinţe ce riscă să fie demolate. B’Tselem, un grup pentru drepturile israelienilor, şi organizaţia Human Rights Watch, cu sediul în New York, spun că acţiunile israelienilor din Ierusalim amintesc de epoca apartheid din Africa de Sud. Israelul continuă să respingă acuzaţiile, declarând că toţi rezidenţii Ierusalimului sunt trataţi în mod egal.

Confruntările nocturne au început în primele zile ale Ramadanului, când poliţia israeliană a plasat bariere în afara Porţii Damasc din Ierusalim, un loc popular de după încheierea rugăciunilor de seară. Ulterior, barierele au fost ridicate, însă protestele s-au intensificat din cauza posibilelor evacuări ale unor familii palestiniene din cartierul Sheikh Jarraj, aflat în Ierusalimul de Est.

Familiile erau implicate într-o bătălie juridică împreună cu evreii care încercau să achiziţioneze proprietăţi în aglomeratele cartiere palestiniene din afara Vechiului Oraş. Aceştia susţin că terenurile au fost cumpărate de două asociaţii evreieşti la sfârşitul secolului al 19-lea, situaţia familiilor atrăgând atenţia presei internaţionale.

De regulă, conflictele transfrontaliere dintre Israel şi Hamas s-au sfârşit în câteva zile, fiind mediate din culise de ţări precum Qatarul şi Egipt, potrivit Financial Times. Însă altercaţiile ar putea creşte de data aceasta.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat că luptele „ar putea continua pentru ceva timp”, în timp ce lt. col. Jonathan Conricus, purtător de cuvânt al armatei Israeliene, a declarat că forţele miliare se află „în fazele iniţiale” ale atacurilor împotriva ţintelor din Gaza. Între timp, va trimite întăriri la frontiera cu Gaza,  iar ministrul apărării a ordonat mobilizarea a 5.000 de soldaţi de rezervă.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.