ANAF a anunţat marţi modificări ale Codului de procedură fiscală în domeniul eşalonărilor la plată, începând cu 1 ianuarie 2026, menite să reducă tratamentele fiscale preferenţiale şi să sprijine disciplina fiscală.

Astfel, eşalonarea la plată în formă simplificată este accesibilă tuturor contribuabililor care înregistrează datorii în limita unor praguri maxime, în cazul persoanelor fizice această limită fiind de 100.000 lei, iar în cazul persoanelor juridice limita fiind de 400.000 lei.

Noile condiţii pentru persoanele juridice sunt:
-trebuie să fie entităţi înfiinţate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii de eşalonare;
-vechimea datoriilor să fie de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii de eşalonare;
-eşalonarea simplificată se acordă pe o perioadă de maxim 12 luni;
-eşalonarea simplificată se acordă fără constituirea de garanţii sau depunerea unui contract de fideiusiune - doar în baza cererii de eşalonare depusă de contribuabil la ANAF.

Eşalonarea clasică poate fi accesată de către orice contribuabil, inclusiv de către persoanele fizice, care se află în dificultate financiară şi pot plăti ratele pe perioada eşalonării. Eşalonarea clasică se acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani, cuantumul datoriilor care se eşalonează nu este limitat la un prag maxim, iar aceasta se acordă cu constituirea de garanţii sau depunerea unui contract de fideiusiune.

Contractul de fideiusiune se prezintă în situaţia în care, la solicitarea eşalonării la plată, contribuabilii:
- figurează cu alte datorii pentru care nu se acordă eşalonare la plată;
- nu deţin bunuri ori cele deţinute în proprietate sunt insuficiente, pentru
garantarea datoriilor care fac obiectul eşalonării la plată;
- persoanele juridice solicitante sunt înfiinţate cu mai puţin de 12 luni anterior
depunerii cererii de eşalonare, pentru garantarea datoriilor care fac obiectul
eşalonării la plată.

Contractul de fideiusiune mai poate fi solicitat, de asemenea, în situaţiile:
- modificării eşalonării la plată, pentru garantarea datoriilor pentru care se solicită
includerea în eşalonare la plată;
- menţinerii eşalonării la plată, pentru garantarea datoriilor exigibile care trebuie
achitate, astfel încât eşalonarea să îşi menţină valabilitatea.

ANAF arată că nu execută garanţiile şi/sau contractul de fideiusiune, decât în cazul în care contribuabilii nu îşi plătesc datoriile, conform calendarului de eşalonare stabilit.

„Prin instituirea acestor noi reglementări, instrumentul eşalonării la plată rămâne unul viabil şi accesibil pentru acei contribuabili loiali, aflaţi în dificultate financiară temporară, care pot accesa forma simplificată a eşalonării (în cazul sumelor mai mici de 400.000 lei) sau eşalonarea clasică, dar cu garanţii (în cazul sumelor mai mari)”, transmite ANAF.

De asemenea, noile măsuri vizează eliminarea utilizării abuzive a instrumentului eşalonării la plată de către contribuabilii care anterior, acumulau datorii semnificative la bugetul de stat (sumele datorate iniţial creşteau semnificativ pe parcursul derulării perioadei de eşalonare, ajungându-se ca, în final, să fie apelate mecanismele juridice de concordat preventiv şi de insolvenţă, statul aflându-se practic în imposibilitatea recuperării de mari datorii în unele dintre situaţii).

ANAF precizează că prevederile Codului de procedură fiscală referitoare la atragerea răspunderii solidar nu au fost modificate; astfel, rezultă că nu răspund solidar contribuabilii care acţionează cu bună credinţă pentru declararea şi/sau achitarea obligaţiile fiscale la scadenţă.