Titlurile senzaţionale, sursele îndoielnice şi campaniile de dezinformare fac tot mai importantă capacitatea de a verifica informaţiile şi de a înţelege ce se află în spatele lor. Provocarea pentru tineri, nu este doar să ţină pasul cu actualitatea, ci să distingă informaţiile autentice de cele false, să recunoască tentativele de manipulare şi să înţeleagă cine transmite un mesaj, cui se adresează şi cu ce scop.

Având în faţă un flux nesfârşit de ştiri, totul începe cu sursele pe care le aleg, iar următorul pas e să verifice informaţia. Dar cum deosebim o ştire verificată de o tentativă de dezinformare? Printr-o selecţie atentă a publicaţiilor şi un ochi critic la tot ce citeşti, ne răspunde Silvia Jalea, Head of Internal & External Corporate Communication, ING Bank România.

„Există foarte multe site-uri false şi site-uri care publică ştiri false. Evoluţia accesărilor directe ale site-urilor, comparativ cu citirea ştirilor pe reţelele sociale, a fost invers proporţională: accesările directe ale site-urilor de ştiri au scăzut, în timp ce consumul de ştiri prin reţelele sociale a crescut. Astăzi, dacă întrebi un om de unde ştie o anumită informaţie, s-ar putea să nu mai ştie să-ţi spună sursa.

A citit-o în timp ce derula prin feed şi nu mai reţine de unde provine”, a declarat Silvia Jalea pentru ZF.

În feed-ul tinerilor pot apărea postări sponsorizate care imită conţinutul unor publicaţii de ştiri sau al unor pagini familiare. Trecând rapid de la o postare la alta, e uşor să nu observe că sursa nu este una autentică, ci o pagină falsă, creată pentru a distribui informaţii înşelătoare.

Marian Voicu, co-fondator Veridica.ro, ne spune că tinerii ar trebuie să fie atenţi la trei aspecte cheie: să privească cu scepticism informaţiile prezentate drept breaking news, să recunoască naraţiunile recurente de dezinformare şi să analizeze contextul în care apare informaţia, pentru că oferă indicii despre scopul din spatele unei campanii de dezinformare.

„Dincolo de un background solid şi de celebra căutare a informaţiei din mai multe surse, cred că trebuie perseverenţă şi trebuie foarte mult scepticism. Dacă înainte curiozitatea era principala calitate, dincolo de formarea profesională a unui jurnalist, astăzi trebuie să fie scepticismul, pentru că trebuie să se întrebe întotdeauna dacă o ştire este extraordinară, este un breaking news sau dacă nu cumva în spate stă o campanie de dezinformare”, explică Marian Voicu pentru ZF.

Pentru cei care vor să înţeleagă presa din interior şi să practice jurnalismul, programul Pressing, derulat de Fundaţia Friends For Friends şi ING Bank România, oferă studenţilor din Bucureşti, Constanţa şi Oradea ateliere practice, mentorat în redacţii independente şi şansa unui internship plătit de şase luni. Programul se adresează viitorilor jurnalişti, inclusiv celor care studiază domenii conexe.

„În redacţii nu este atât de prezent un suflu nou de jurnalişti şi de asta vrem să susţinem cât mai mult proiectele dedicate jurnalismului, în special dedicate noii generaţii. Din păcate, este o generaţie de jurnalişti care nu are la fel de multe oportunităţi să înveţe, de ucenicie. În prezent redacţiile sunt mai mici, sunt domenii pentru care este greu sa recrutezi juniori in redacţie şi nici nu mai beneficiază de timpul necesar cu seniorii ca să fure meserie”, spune Silvia Jalea.

Programul este dedicat în special studenţilor de la facultăţile de jurnalism, dar şi celor care studiază domenii conexe, precum ştiinţe politice, comunicare sau istorie şi care aspiră la o carieră în jurnalism.

Luna aceasta, Pressing dă startul atelierelor practice în Bucureşti, Constanţa şi Oradea. Timp de două zile, studenţii vor învăţa de la jurnalişti din presa independentă cum se verifică informaţiile, se construieşte o investigaţie, se analizează datele şi se identifică dezinformarea, inclusiv prin tehnici Open Source Intelligence (OSINT) şi fact-checking.

În cadrul atelierelor desfăşurate la Constanţa va participa şi Marian Voicu,  care le va vorbi tinerilor despre istoria şi mecanismele dezinformării, diferenţele dintre fake news, misinformation şi disinformation, precum şi despre limbajul şi naraţiunile care pot semnala o tentativă de manipulare.

„Cred că, mai devreme sau mai târziu, astfel de teme, care vizează modul în care consumăm informaţia din spaţiul public, vor fi introduse în curriculumul şcolar. Acest lucru se poate face atât în licee, aşa cum se întâmplă deja în unele state europene, cât şi în programele de formare pentru jurnalişti”, a mai adăugat Marian Voicu.

Odată cu finalizarea acestor ateliere, începe selecţia pentru următoarea etapă a programului: câte patru studenţi din Bucureşti, Constanţa şi Oradea vor fi aleşi pentru un stagiu de mentorat în redacţiile partenere, desfăşurat între noiembrie 2026 şi ianuarie 2027. Pe parcursul acestuia, tinerii îşi vor dezvolta propriile subiecte jurnalistice, cu sprijinul şi îndrumarea echipelor editoriale locale.

„Pressing” este o continuare a programului Atelierele Superscrieri, susţinut de ING Bank, cu workshopuri dedicate specializării jurnaliştilor şi formării tinerilor jurnalişti, iniţiat în 2024.