Cum este reglementată munca de noapte la nivelul Uniunii Europene şi de ce trebuie să ţină cont antreprenorii români

Autor: Alexandra Cepăreanu Postat la 29 octombrie 2019 208 afişări

Angajatorii români care gestionează businessuri active în domenii ce presupun şi program de noapte trebuie să cunoască faptul că se consideră muncă de noapte dacă angajaţii lucrează cel puţin 3 ore din norma zilnică între orele 24.00 şi 05.00, sau o anumită perioadă din timpul anual de lucru într-un interval de şapte ore, în aceeaşi perioadă de timp respectiv orele 24.00 şi 5 dimineaţa, potrivit legislaţiei Uniunii Europene.

Cum este reglementată munca de noapte la nivelul Uniunii Europene şi de ce trebuie să ţină cont antreprenorii români

Angajatorii români care gestionează businessuri active în domenii ce presupun şi program de noapte trebuie să cunoască faptul că se consideră muncă de noapte dacă angajaţii lucrează cel puţin 3 ore din norma zilnică între orele 24.00 şi 05.00, sau o anumită perioadă din timpul anual de lucru într-un interval de şapte ore, în aceeaşi perioadă de timp respectiv orele 24.00 şi 5 dimineaţa, potrivit legislaţiei Uniunii Europene.

Însă, în România se consideră program de noapte munca prestată între orele 22.00 şi 6 dimineaţa, dacă salariatul lucrează după ora 22.00 cel puţin 3 ore din timpul zilnic de lucru, potrivit art. 125 cap. 1 secţiunea 3 din Codul Muncii.

„Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal”, se arată în Codul Muncii.

Legislaţia Europeană spune că angajatorii trebuie să ofere beneficii medicale precum controale medicale gratuite care să respecte confidenţialitatea, la inervale periodice din momentul în care salariaţii încep să  presteze muncă de noapte.

Printre beneficiile pe care le au angajaţii ce muncesc în program de noapte se numără şi oră de muncă în minus faţă de durata normală a unei zile de muncă, fără că acest aspect să afecteze salariul de bază, sau pot alege un spor de 25% din salariul de bază, potrivit Codului Muncii.

Un alt aspect legislativ regăsit în Codul Muncii este reprezentat de faptul că persoanele care prestează muncă de noapte trebuie să fie majore, potrivit aceleiaşi surse.

Printre posturile în care angajaţii pot presta muncă pe timp de noapte se numără cel de şofer de curierat, lucrător commercial în cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coandă Otopeni, cel de recepţioner, de ajutor de bucătar sau operator în depozit sau casier.

Pe site-ul platformei de recrutare online eJobs se regăsea la ora postării circa 19 locuri de muncă cu program de noapte în Bucureşti, pentru posturi precum cele enumerate anterior dar şi în alte domenii de activitate. 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
noapte,
munca,
europene,
timp,
perioada

ALEPH STORY: Cât câştigăm din businessul NATO. O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.