♦ În 2022, când Rusia a invadat Ucraina, economiile îşi reveneau din şocul pandemiei, lucru care se vedea şi în consumul de energie ♦ La momentul invaziei, barilul era deja la 100 de dolari, în două săptămâni a escaladat la peste 130 de dolari ♦ În iunie 2022, motorina din România spărsese pragul de 9 lei pe litru, un salt colosal de peste 34% faţă de februarie ♦ Acum, petrolul este din abundenţă, iar scumpirile nu au fost la fel de violente în urma atacului Iranului în comparaţie cu escaladarea din 2022. Durata conflictului din Iran va determina dimensiunea impactului în pieţele de energie globale ♦ Care sunt diferenţele dintre cele două momente majore, 2022 şi acum?

La staţia Petrom Intercon­tinental de pe strada Tudor Arghezi, un litru de motorină standard ajusese ieri la 8,43 de lei, cu 15 bani peste preţul afişat marţi, iar un litru de benzină se co­mer­cializa cu 8,13 lei, tot un salt de 15 bani pe litru, arată datele de pe Monitorul Preţurilor. Creşterile vin în urma războiului din Iran.

Barilul de petrol se tranzacţiona ieri cu 83 de dolari, în creştere cu circa 2%.

Ali­mentarea cererii interne de motorină are potenţialul de a deveni o problemă în contextul războiului din Iran. În total, România are un consum de carburanţi de circa 8 milioane de tone din care 5,5-6 milioane de tone reprezintă consumul de motorină. Dacă în cazul benzinei cererea este acoperită integral din producţia internă datorită structurii capacităţilor de rafinare, la motorină România este puternic dependentă de importuri. Datele furnizate de INS arată că anul trecut România a importat peste 2 milioane de tone de motorină, lucru care echivalează cu aproape 40% din consumul naţional.

Potrivit datelor preliminare pentru 2025, 32,5% din importurile de motorină au venit din Turcia. Pe locul doi sunt importurile de motorină din Arabia Saudită, cu un procent de 21,5%. Locul trei este ocupat de importurile de motorină din India, cu o pondere de 18,6%. Importurile de motorină din Arabia Saudită devin o vulnerabilitate în contextul în care livrările prin strâmtoarea Ormuz sunt oprite pe fondul atacului americano-israelian asupra Iranului. În consumul total de motorină, ponderea lor este practic de 8%.

Ceea ce se întâmplă acum pe pieţele globale de energie aminteşte de februarie 2022 când invazia Rusiei asupra Ucrainei a creat un impact colosal asupra cotaţiilor internaţionale.

„Acum patru ani, Rusia a atacat Ucraina, iar preţul petro­lului a crescut cu 50% în câteva săptămâni, depăşind 100 de dolari pe baril. Preţul benzinei a crescut rapid de la aproximativ 3,50 dolari la 5 dolari pe galon. Războiul respectiv a pus în pericol 3 milioane de barili pe zi de ţiţei rusesc. Războiul cu Iranul a oprit aproape instantaneu fluxul de 20 de milioane de barili de petrol din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, preţul petrolului a crescut cu doar 6% luni, iar preţul benzinei nu se aşteaptă să se apropie de 5 dolari pe galon în viitorul apropiat. Marţi, petrolul a crescut cu încă 7%, ajungând la aproximativ 76 de dolari pe baril, iar benzina a crescut cu 11 cenţi, ajungând la 3,11 dolari pe galon. Ce s-a schimbat?“, scrie CNN.

Deşi preşedintele Donald Trump a sugerat că războiul poate continua pe o perioadă nedeterminată, realitatea politică de acasă l-ar putea face să reconsidere acest lucru.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a dat de înţeles luni dimineaţă că conflictul va fi de scurtă durată, ceea ce a determinat scăderea preţurilor futures ale petrolului faţă de maximele înregistrate anterior. „Nu este Irak. Nu va fi un conflict fără sfârşit“, a declarat Hegseth de la Pentagon. „Este exact opusul.“ Faţă de 2022, de data aceasta petrolul este în abundenţă, scrie CNN.

Pe atunci, cererea de energie creştea rapid pe măsură ce economia ieşea din pandemie. Ţările OPECĂ au crescut producţia peste 2025, contribuind la un exces de ofertă. Excesul de ţiţei este motivul pentru care West Texas Intermediate, preţul de referinţă pentru ţiţeiul american, se tranzacţiona în siguranţă sub

60 de dolari pe baril până de curând. Luni, ţiţeiul a închis la peste 70 de dolari pe baril pentru prima dată de la sfârşitul lunii iulie, se mai arată în articolul CNN.

„Există o cantitate mare de ţiţei pe piaţă“, a declarat Tom Kloza, analist independent în domeniul petrolier şi consilier al Gulf Oil. „Există mai mult ţiţei decât cererea pentru acesta.“

Dar o prelungire a conflictului ridică probleme majore. CNN mai scrie că deşi piaţa pariază în prezent împotriva unui scenariu care ar putea imita şocul preţurilor petrolului şi benzinei din 2022, preţurile ar putea totuşi să crească. În multe privinţe, războiul cu Iranul prezintă riscuri mai mari pentru piaţa petrolului decât războiul Rusiei cu Ucraina, când conflictul a început în 2022. Iranul este un producător mai mic decât Rusia.

Însă aliaţii SUA producători de petrol din regiune au fost şi ei ţinta unor atacuri asupra infrastructurii proprii, inclusiv membri cheie ai OPEC precum Kuweit şi Qatar, precum şi Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume.