♦ Împreună, doar aceştia adună circa 350 de covrigării şi afaceri ce au sărit anul trecut pragul de 1 mld. lei ♦ Această industrie e relevantă nu doar prin dimensiunea ei, ci şi prin faptul că are valoare adăugată mare – datorită ei, România nu mai exportă grâu ca să importe apoi biscuiţi ori alte snacksuri, ci îl procesează intern pentru a produce covrigi, merdenele şi alte alimente.

America are Silicon Valley, această Mecca a companiilor de tehnologie care cresc precum Făt-Frumos. România are şi ea Bucureştiul, care ar putea fi supranumit „Covrig Valley“, ţinând cont de numărul de covrigării, simigerii şi patiserii care se găsesc la fiecare colţ de stradă.

Dar nu doar asta i-ar putea asigura acest renume, ci şi faptul că, la fel ca în America, există şi local companii care au evoluţii fulminante. Spre exemplu, liderul pieţei de covrigi şi patiserie vândute pe stradă, Simigeria Luca, şi-a mărit afacerile de 20.000 de ori în

15 ani, de la 40.000 lei la 800.000.000 lei. Evo­luţia ar putea fi comparabilă cu cea a singurului unicorn românesc, UiPath, listat pe cea mai puternică bursă de valori a lumii, New York Stock Exchange.

Povestea Luca începe să se scrie în 2010, când doi antreprenori locali - George Adragăi şi Cosmin Postole - i-au pus bazele. Ei deţineau businessul în mod egal. În 2023, Cosmin Postole s-a retras din acţionariat, astfel că firma e controlată exclusiv de Adragăi, potrivit datelor publice.

Acţionarul, dar şi oficialii Tinervis Group sunt unii dintre cei mai discreţi din piaţă, de regulă informaţiile disponibile privind reţeaua de simigerii fiind cele publice pe site-ul propriu ori cel al Ministerului de Finanţe. Spre exemplu, George Adragăi nu a oferit până acum niciun interviu şi nu există nicio imagine cu el.

Recent, ZF a adresat omului de afaceri o serie de întrebări privind planurile companiei şi intenţia de a atrage un eventual investitor în business.

„Credem că rezultatele sunt cea mai bună carte de vizită şi preferăm ca ele să vorbească înaintea planurilor. Din acest motiv, alegem să nu comentăm, în această etapă, aspecte care ţin de strategia companiei, de planurile de dezvoltare sau de alte informaţii interne privind activitatea noastră“, a declarat Manuela Martin, reprezentanta departamentului de marketing a companiei. Întrebările i-au fost adresate lui George Adragăi.

Iar rezultatele vorbesc - afaceri de peste 800 mil. lei anul trecut şi circa 200 de puncte de vânzare în România, plus alte aproape zece în Polonia, conform celor mai recente date ZF. Grupul este de departe cel mai puternic actor din piaţa locală de profil, o piaţă puternic fragmentată, dar foarte efervescentă.

Tinervis Group, compania care operează reţeaua, a raportat în 2025 afaceri cu 32% mai mari decât în 2024.

Acest lucru a fost posibil pe de-o parte datorită expansiunii, iar pe de alta datorită orientării consumatorilor către astfel de produse, care sunt considerate o alternativă mai ieftină la o masă caldă.

În unele dintre cele mai cunoscute simigerii din România, un covrig costă acum aproximativ 2 lei, cu 50 de bani mai puţin decât în urmă cu un an. „Reţeta“, aplicată iniţial de lanţul Luca, liderul pieţei de profil, şi replicată apoi şi de alţi actori, a jucat un rol important în creşterea popularităţii acestui produs alimentar cumpărat zilnic de sute de mii de români.

Tăierile de preţuri sunt de factură recentă, dar au fost bine primite de consumatorii care sunt afectaţi de inflaţie şi care simt cum le scade puterea de cumpărare.

Totuşi, şi anterior industria creştea. Este cunoscut faptul că acest tip de afacere – covrigărie/simigerie - proliferează în perioade precum cea actuală. Românii renunţă la a mai ieşi la fel de mult în oraş, însă continuă să cumpere produse de patiserie ori covrigi, bunuri care sunt considerate o alternativă mai ieftină la o masă (la restaurant).

Iar în acest sens stă mărturie numărul tot mai mare de patiserii şi simigerii care au împânzit întreaga Românie, de la cele mai mari la cele mai mici urbe. Industria e puternic fragmentată, cu mii sau zeci de mii de afaceri mici, care operează 1-2 unităţi.

Date statistice despre această piaţă sunt puţine, mai ales că firmele din sector nu au CAEN special, ele funcţionează pe CAEN-ul 1071 - Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie. Aici apar şi producătorii de pâine, dar şi cofetăriile, spre exemplu. Totuşi, un lucru e cunoscut - reţelele Luca, Petru, Gigi şi Matei conduc detaşat clasamentul celor mai puternice businessuri de tip simigerie/ patiserie/ covrigărie. Împreună, doar ele adună circa 350 de unităţi şi afaceri ce au sărit anul trecut pragul de 1 mld. lei.

Această industrie e relevantă însă nu doar prin dimensiunea ei, ci şi prin faptul că are valoare adăugată mare – datorită ei, România nu mai exportă grâu ca să importe apoi biscuiţi ori alte snacksuri, ci îl proce­sează intern pentru a pro­duce covrigi, merdenele şi alte alimente.

Doar primii patru jucători din sector folosesc, conform unor calcule pur jurnalistice, 40.000-50.000 de tone de făină anual, ceea ce s-ar traduce în 50.000-70.000 de tone de grâu, adică 0,5% din producţia de grâu a României anul trecut.