Dupa desantul european de la Bucuresti, a urmat, saptamana trecuta, desantul romanesc in Europa. Scopul: obtinerea unui vot cat mai masiv al PE in favoarea semnarii Tratatului de aderare in aprilie. Care a fost insa rezultatul acestor turnee?

Presedintele Traian Basescu a luat drumul Berlinului si al Romei, in vreme ce premierul Calin Popescu-Tariceanu a mers la Bruxelles. Ideea pe care au incercat sa o transmita cei doi: Romania a facut deja progrese, actuala putere e pornita hotarat pe calea reformelor, aveti incredere in noi!

In periplul lor, Basescu si Tariceanu au "bifat" nume grele ale politicii europene: Horst Kohler (presedintele Germaniei), Carlo Azeglio Ciampi (presedintele Italiei), Gerhard Schröder (cancelarul Germaniei), Silvio Berlusconi (premierul Italiei), Guido Podesa (presedintele comisiei parlamentare mixte UE-Romania din PE), Ollie Rehn (comisarul european pentru extindere), Elmar Brok (seful Comisiei de politica externa a PE), Hans Gert Poettering (presedintele grupului PPE din PE) si altii. Cu ce folos? Vom vedea. La Berlin, Basescu a acordat cel putin trei interviuri, inclusiv Handelsblatt, in care apareau pentru prima oara criticile lui Markus Ferber, liderul crestin-democratilor germani, cel mai inversunat adversar al integrarii Romaniei in 2007.

In general, seful statului a anuntat realizari si promisiuni in domeniile delicate. Ca, de exemplu, in curand "se va infiinta o structura care sa verifice declaratiile de avere". A spus si o mica minciunica: ca, la inceputul lui martie, arhiva fostei politii secrete comuniste ar fi fost predata CNAS. Or, cele cateva camioane de dosare predate sunt abia o foarte mica parte din arhiva fostei Securitati.

La randul lui, premierul Tariceanu a incercat sa le transmita europarlamentarilor "elemente necesare pentru o evaluare corecta", incercand sa-i convinga, astfel, ca Romania isi va indeplini cu constiinciozitate toate angajamentele si ca se poate lauda, deja, cu cateva realizari importante. Printre acestea, unele aflate doar in stadiul de proiect: ridicarea imunitatii pentru fostii ministri, noua legislatie privind declaratiile de avere, asigurarea independentei justitiei (prin numirea unui ministru independent, "care este decis sa faca reforme"), blocarea conturilor marilor datornici, prezentarea fondurilor utilizate pentru publicitatea de stat in perioada 2000-2004, crearea unui grup de lucru pentru reglementarea publicitatii din bani publici, noua legislatie privind pedepsirea evaziunii fiscale, in curs de elaborare. "Suntem in grafic, iar angajamentele sunt respectate. Vom face mai putin discurs politic si mai multa actiune", a conchis el.

Cam astea au fost mesajele romanilor. Ce au obtinut? In principiu, vorbe de bine si promisiuni. O observatie: cu cat oficialii straini au ranguri mai inalte, cu atat declaratiile lor par mai favorabile Romaniei. Premierul italian Silvio Berlusconi l-a magulit pe Traian Basescu, despre care a spus ca este o persoana pragmatica, foarte simpatica. Iar cancelarul Germaniei, Gerhard Schröder, a declarat, la finalul intrevederii cu Traian Basescu, ca "s-au facut progrese remarcabile in cele trei puncte criticate anterior: concurenta, justitie, combaterea coruptiei" si ca el, personal, nu vede nici un motiv pentru amanarea semnarii Tratatului de aderare, idee sustinuta si de presedintele Horst Kohler. Mesaje asemanatoare au fost transmise si de seful statului italian. 

Si Elmar Brok, seful Comisiei de politica externa a PE, a spus ca Bulgaria si Romania vor primi un masiv vot "pentru". Tonul lui Brok este insa, in mod clar, mai direct si mai putin protocolar: "Am avut o discutie interesanta cu Basescu. E clar ca noul guvern a facut mult, dar mai e mult de facut.".

Comisarul pentru extindere Olli Rehn a vorbit, la randul lui, despre "inceputul promitator" al noului guvern care "are vointa politica de a-si transforma angajamentele in realitati.". El s-a aratat "destul" de increzator ca toate termenele vor fi indeplinite. "Vom analiza indeplinirea lor in aprilie, urmand sa facem un raport cuprinzator de monitorizare in noiembrie, cand va trebui sa conchidem daca e cazul sau nu sa recomandam utilizarea clauzei de salvgardare care ar duce la amanarea aderarii cu un an."

Cea mai tare nuca cu care a avut de a face premierul Tariceanu a fost, fara indoiala, cea crestin-democrata. Presedintele grupului popular european din PE, Hans Gert Poettering, a fost unul dintre cei mai importanti politicieni care s-au aratat sceptici in privinta actualului calendar de aderare a Romaniei la UE. Dupa intalnirea cu Tariceanu, declaratiile lui Poetteing au fost mult mai nuantate: "Premierul Tariceanu si guvernul fac multe lucruri pentru a reforma tara. Dupa 50 ani de comunism, toate aceste masuri reprezinta o mare provocare. Ii incurajam sa continue acest proces", a declarat el, sec. Poettering a aratat insa ca "este prea devreme sa se spuna daca votul va fi sau nu pozitiv", a adaugat el.

Adevarul e ca popularii europeni nu si-au formulat inca o pozitie unitara si este putin probabil sa o faca. Mai ales ca liderul crestin-democratilor germani, Markus Ferber, prea putin impresionat de vizita lui Basescu, a depus un amendament la raportul Moscovici, prin care cere deschiderea negocierilor la capitolul Justitie si amanarea aderarii cu un an. "Masura este necesara pentru ca UE sa ramana, si dupa aderarea Romaniei, un spatiu al libertatii, sigurantei si dreptatii." E drept, amendamentul Ferber are sanse mici sa fie votat, dar exista in total 45 de amendamente la raportul Moscovici. 

Nu e o problema, doar cativa au aceasta parere, spune presedintele Traian Basescu. "Sunt sapte sute si ceva de europarlamentari, si marea majoritate sunt intelepti", se incurajeaza seful statului. Nu va amagiti, a tinut sa sugereze Elmar Brok, votul PE e foarte important. Mai populara si mai plauzibila ramane insa ideea amendamentului potrivit caruia PE sa aiba si formal un cuvant de spus si ca acest lucru sa fie prevazut in textul Tratatului. Ideea pare sa nu-l deranjeze nici pe comisarul european Ollie Rehn. Argumentul lui: in cazul Romaniei si al Bulgariei, vor trece 20 de luni de la semnarea Tratatului pana la aderarea propriu-zisa, fata de sase luni in cazul Finlandei si  12 luni in cazul ultimului val. "Nici pentru Bucuresti nu e nici o problema. Vrem oricum sa respectam toate angajamentele, deci speram ca nu vor exista motive pentru activarea clauzei de salvgardare", a declarat premierul Tariceanu.