Trimestrul al doilea din 2020 a fost unul dezastruos, în care magnitudinea scăderii economice foarte probabil va depăşi recordul înregistrat anterior în T1 2009, arată Csaba Balint, membru al CA al BNR, într-o amplă analiză publicată pe portalul de opinii al Băncii Naţionale, OpiniiBNR.ro.

„Efectele severe ale pandemiei au început sa fie resimţite începând cu primul trimestru al anului, când economia României a încetinit sensibil, de la o creştere anuală de 4,3% înregistrată în trimestrul anterior, la 2,4%. În termeni trimestriali, PIB-ul ţării a crescut cu doar 0,3%, mult inferior avansului observat în T4 2019 (1,2%). Totuşi, aceste rezultate par să fie foarte favorabile într-un context european caracterizat de scăderi dramatice: PIB-ul zonei euro s-a contractat cu 3,1%/3,6% (ritm anual/ritm tri­mestrial)“, arată Csaba.

Însă, adaugă el: cifrele de PIB ale României din T1 ascund o evoluţie divergentă intra-trimes­trială rar vazută. Estimările bazate pe datele publicate cu o frecvenţă lunară sugerează că economia a înregistrat o performanţă deosebit de puternică în primele două luni ale acestui trimestru, însă, câş­tigurile cumulate în lunile ianuarie şi februarie au fost anulate aproape integral în martie (vezi graficul).

„Mai precis, modelul eco­nometric utilizat pentru acest exerciţiu indica o contracţie de aproape 4%, ca urmare a agravării situaţiei sanitare şi a introducerii restricţiilor de mobilitate pentru împiedicarea răspândirii virusului începând din a doua jumătate a lunii martie.

Utilizând modelul pentru analiza celor mai recente informaţii, performanţa economiei poate fi aproximată şi pentru luna aprilie, iar rezultatul dezvăluie agravarea declinului, cu o scădere de aproape 10%, aceasta fiind, probabil şi luna în care s-a resimţit cel mai puternic impactul crizei. Cumulând scăderile din lunile martie şi aprilie, rezul­tatul arata ca economia func­ţionează cu apro­ximativ 14% sub nivelul înre­gistrat anterior crizei coro­na­virus.“

Dacă ne uităm pe un orizont mai îndelungat, observăm că adân­cimea declinului actual o depăşeşte cu mult pe cea înregistrată în perioada crizei financiare din 2008-2009. Însă, spre deosebire de 2008-2009 când şocul iniţial a fost resimţit prin scăderi consecutive pe par­cursul mai multor luni, acum există posibilitatea ca impactul iniţial să fie de o durată mai scurtă, astfel încât să vedem cifre mai favorabile pentru luna mai şi iunie, în linie cu relaxarea treptată a măsurilor de distanţare socială din această perioadă, arată autorul citat.