Măsurile de austeritate ce urmează sa muşte din veniturile fiecărui cetăţean şi anume creşterile de taxe, impozite şi accize nu rezolva problemele structurale ale ţării. Vor avea un impact psihologic cu efecte devasatoare pe termen lung, de acceptare tacită la suprafaţa, iar la următoarele alegeri s-ar putea să avem nişte mari surprize, dacă frustrarea ce se tot acumulează în societate şi chiar furia nu sunt disipate cât mai rapid cu măsuri corecte şi realiste de reducere a cheltuielilor funcţionarii Statului.

Cat timp veniturile populaţiei scad, fără a avea oficial o perioada clară de austeritate asumată la nivel de Guvern în care aceste măsuri îşi produc efectul, unii oameni (şi nu puţini) vor acumula tone de antipatie împotriva celor ce conduc ţara.

Una din problemele de magnitudine sistemică cu care se confruntă România în ultimii 20 de ani, este reprezentată de numărul prea mare de bugetari aprox. 1,3 mil. raportat la numărul de salariaţi din sectorul privat.

Numărul de salariaţi din sectorul public cumulat cu cel din sectorul privat nu depăşeşte valoarea optimistă de 4,7 mil. Prin urmare, ca şi procent din total salariaţi, cei din sectorul bugetar reprezintă 27,66% iar valoarea salariilor plătite de Stat în anul 2024 a fost de 164 miliarde lei.

Anul trecut, salariul mediu lunar în sectorul public a fost de 10.512 lei brut sau 6.150 lei net.

În opinia mea, un număr realist de bugetari se situează sub valoarea de 1 mil. Ar trebui verificate schemele de personal din anii: 2004, 2008, 2012, 2016, 2020 şi identificate sectoarele şi motivele ce au determinat balonarea numărul de bugetari la 1,3 milioane.

Rezolvarea acestei probleme presupune definirea şi asumarea la nivel de Guvern a unui proiect dificil cu măsuri concrete, ce sa vizeze reducerea graduala în următorii 4..6 ani a numărului de salariaţi din sectorul public şi mutarea lor în sectorul privat.

Ideea nu este doar să concediezi salariaţii şi să le acorzi salarii compensatorii. Banii se cheltuie, chiar şi oamenii cumpătaţi au rate, facturi de plătit, asigurarea traiului zilnic etc.

Pe lângă salarii compensatorii aceşti concetăţeni trebuie ajutaţi prin programe de recalificare sau de sprijin concret, să fie integraţi in mediul privat. Întrebarea este dacă economia va fi capabilă să genereze minim 300.000 de slujbe noi în următorii ani şi mai ales ce tip de locuri de munca va crea? Pentru că, dacă eşti obişnuit cu munca de birou iar slujbele nou create presupun să ştii sa sudezi plus experienţă în domeniu, nu cred ca ai şanse sa obţii acel job.

Dacă se reuşeşte mutarea a 50.000 de salariaţi din sectorul public în sectorul privat, în anul următor se marchează o economie de minim 6,3 miliarde de lei la buget.

Este un proiect infernal de dificil însă ar trebui început cumva, comunicat şi asumat public şi solidificat în linii mari până în luna decembrie 2025.