Creşterile salariale au oprit migraţia externă. Un instalator din Bucureşti: „Am salariul de 4.800 – 5.000 de lei net şi mai fac pe lângă 1.500- 2.000 de lei. De ce să plec în altă ţară?“

Autor: Adelina Mihai Postat la 20 noiembrie 2021 623 afişări

Creşterea salariilor din construcţii, odată cu apli­carea facilităţilor fis­cale pentru acest sector începând cu anul 2019, a condus la o reducere a feno­menului migraţiei externe în acest domeniu.

Creşterile salariale au oprit migraţia externă. Un instalator din Bucureşti: „Am salariul de 4.800 – 5.000 de lei net şi mai fac pe lângă 1.500- 2.000 de lei. De ce să plec în altă ţară?“

Veniturile muncitorilor calificaţi din construcţii încep să le echivaleze pe cele din străinătate în oraşele mari din România În Bucureşti un instalator ajunge la 5.000 de lei net pe lună; salariul mediu din construcţii la nivel naţional a ajuns la aproape 3.400 de lei net l Un antreprenor din construcţii: „Când s-a dat Ordonanţa 114, am prins curaj să îmi dezvolt afacerea. Ştiam că pot plăti oamenii mai bine şi am crescut de la 200 la 700 de angajaţi în câteva luni“.

Creşterea salariilor din construcţii, odată cu apli­carea facilităţilor fis­cale pentru acest sector începând cu anul 2019, a condus la o reducere a feno­menului migraţiei externe în acest domeniu.

„Lucrez pe un şantier mare din Bucureşti, program de 9 ore pe zi, şi ajung la 4.800 – 5.000 de lei net pe lună. Cu ce mai fac pe lângă, mai iau 1.500- 2.000 de lei pe lună. Nevasta mea ia şi ea 3.500 de lei. De ce să mai plec în străinătate, să stau departe de familie, în casă cu cine ştie cine, dacă eu pot câştiga la fel aici?“, spune un instalator în vârstă de 50 de ani din Bucureşti, care a adăugat că mai are colegi care au renunţat să plece la muncă în străinătate odată cu creşterea salariilor. Într-adevăr, salariul mediu din construcţii a crescut cu aproape 50% în 2019 prin comparaţie cu anul 2018, ca urmare a aplicării Ordonanţei 114/2018 care şi-a produs efectele în 2019 şi care a acordat diverse facilităţi fiscale com­paniilor de construcţii. Acor­darea acestor facilităţi a fost condiţio­nată de o creştere a salariului minim din acest sector la 3.000 de lei brut pe lună (circa 2.400 de lei net), cu aproape o treime mai mult decât era salariul minim la nivel naţional la acea vreme.

Prin urmare, dacă în 2018, înainte de aceste prevederi, un angajat din cons­trucţii câştiga mai puţin de 2.000 de lei net pe lună (adică 75% din sa­lariul mediu net la nivel naţional la acea vreme), în august 2021 salariul me­diu din construcţii a ajuns la aproa­pe 3.400 de lei net pe lună (repre­zen­tând 96% din salariul mediu la nivel naţio­nal). În plus, în oraşele mari, an­ga­jaţii din construcţii primesc sa­larii cu mult peste media pe economie.

„Salariile sunt mari şi muncitorii nu mai pleacă. În funcţie de orele suplimentare, un muncitor câştigă în Bucureşti între 4.000 şi 6.000 de lei net (800-1.000 de euro - n.red.). În străinătate ar câştiga între 1.200 şi 2.000 de euro pe lună, din care îşi achită cheltuielile de masă, cazare şi transport şi dorm în case cu alte persoane, departe de familie. Odată cu această ordonanţă am putut să creştem salariile şi oamenii nu mai pleacă“, a explicat Daniel Piţurlea, preşedinte şi CEO al grupului de construcţii Concelex.

Acordarea facilităţilor fiscale din construcţii a condus la o creştere a nu­mărului de angajaţi din acest sec­tor, puternic afectat de migraţia exter­nă, dar guvernul vrea să elimine aceste scutiri de taxe în contextul im­ple­mentării aşteptatului PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Antreprenorii din acest sector susţin că o astfel de măsură ar afecta grav sectorul, care are deja cheltuieli mai mari din cauza creşterii preţurilor materialelor de construcţii.

„Când s-a dat ordonanţa 114, eu am prins curaj să îmi dezvolt afacerea. Ştiam că pot plăti oamenii mai bine şi am crescut de la 200 la 700 de angajaţi în câteva luni. Iar beneficiile pentru stat s-au văzut: în 3-4 luni au crescut taxele plătite de firmele de construcţii către stat cu 40%, în domeniu s-au angajat mai mulţi oameni, a crescut salariul minim, s-a albit economia. Ca o părere personală, cred că şi alte sectoare – cum sunt agricultura şi transporturile – ar trebui să beneficieze de astfel de facilităţi, pentru a rezolva problema deficitului de personal“, a mai spus Daniel Piţurlea de la Concelex.

Construcţiile, sector în care lucrează 430.000 de angajaţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, au avut o contribuţie de 6,6% la formarea PIB-ului în 2020. Deşi migraţia externă a angajaţilor din acest sector s-a temperat, nu există date oficiale care să confirme acest fenomen (la fel cum nu există date exacte a numărului de români care vin sau care pleacă anual la muncă în străinătate), angajatorii se confruntă cu deficit de personal, dar şi cu un fenomen de îmbătrânire a forţei de muncă. Prin urmare, suplimentează nevoia de personal cu muncitori din state non-UE.

„Din păcate tinerii nu vor să lucreze în acest domeniu, nu le place, e greu, se stă în frig, în noroi, în ploaie. Majoritatea muncitorilor noştri au peste 45 de ani. Am adus angajaţi din alte state, avem vreo 100 din Vietnam,  vreo 16 din Uganda şi 40- 50 din Republica Moldova. Cheltuiala noastră cu ei e undeva la 1.400- 1.500 de euro pe lună pentru fiecare şi include masă, cazare, transport şi, când e nevoie, ne asigurăm că ajung la medic dacă se îmbolnăvesc“, a mai spus Daniel Piţurlea.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.