Costurile la care România se împrumută pe pieţele internaţionale au crescut semnificativ în ultimele zile, ajungând miercuri dimineaţă la 6,7% pentru titlurile de stat pe 10 ani, după ce coborâse spre 6,2% la final de februarie.

Comparativ cu nivelul de marţi, dobânzile au crescut cu aproape 4%, respectiv 0,24 puncte procentuale. 

Totuşi, costurile se menţin sub nivelul la care ajunseră în vara anului 2025, când dobânzile urcaseră până la 8,5%. La începului anului 2026, dobânzile erau undeva la 6,8%.

Cursul valutar a deschis pe piaţa interbancară la 5,09 lei/euro, în timp ce dolarul este cotat la 4,38 lei, niveluri apropiate de cele de ieri. BNR a anunţat marţi un curs de referinţă de 5,098 lei/euro. 

Bursa a deschis şedinţa de miercuri pe verde, cu un plus de 0,5% al indicelui principal, BET. 

”Primele de risc au crescut peste tot, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime, ca urmare a conflictului din Orientul MIjlociu. Cel mai mare şoc a fost în UE, unde preţul gazelor a explodat. Automat, bursele au fost afectate şi reacţia s-a văzut în costurile de împrumut. Nu este o situaţie particulară în România, ci se vede la nivel internaţional.

E greu de spus ce va fi în continuare şi când vor scădea. Gazul metan a ajuns la preţuri extrem de ridicate. Preţurile mari la energie afectează economiile europene şi asta se vede imediat în reacţia burselor. Am văzut şi situaţia din Japonia, unde bursele au căzut, ţara fiind mare importatoare de materii prime”, a comentat Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România. 

El a adăugat că cele mai mari creşteri de yield-uri au fost în România şi Ungaria, ţări care au rating-urile cele mai reduse. România are ratingul BBB-, acordat de agenţia Fitch, iar Ungaria e cu un pas peste, la BBB. 

Bursa de Valori Bucureşti a închis marţi în scădere cu 3,3% prin prisma indicelui BET, la 26.716 puncte, după ce deschiderea şedinţei a adus un avans de peste 1,2%. Pe parcursul zilei au apărut însă ordine consistente de vânzare, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu şi al volatilităţii externe, iar piaţa locală s-a aliniat declinului accentuat din Europa şi SUA. Este cea mai abruptă scădere zilnică din 5 august 2024 încoace.

Contextul extern rămâne principala sursă de presiune pe pieţele financiare. Escaladarea conflictului dintre SUA şi Iran a alimentat temerile privind închiderea sau blocarea de facto a Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol. Cotaţia Brent a urcat peste 81 de dolari pe baril, iar gazele naturale din Europa au înregistrat salturi semnificative în ultimele zile.

Creşterea preţurilor la energie readuce în discuţie riscul unei noi unde inflaţioniste, într-un moment în care băncile centrale abia începuseră să relaxeze discursul privind dobânzile.