Corecţia din această criză: Problema este că în acest moment economia şi companiile private nu mai pot să majoreze salariile, aşa că reducerea lor în termeni reali va continua

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 20 iulie 2026 19 afişări

Corecţia din această criză: Problema este că în acest moment economia şi companiile private nu mai pot să majoreze salariile, aşa că reducerea lor în termeni reali va continua

În luna mai salariul mediu pe economie a ajuns la 5.684 de lei net, plus 3,2% faţă de luna mai 2025. Este cea mai mică creştere an la an pentru salariu mediu net în valoare nominală. Dacă luăm în discuţie inflaţia, care a fost de 10,9% în mai 2026 faţă de mai 2025, avem o scădere reală a salariului mediu net de 7,7%, cea mai mare scădere din ultimul an.

Salariile nu mai ţin pasul cu scumpirile. Puterea de cumpărare a angajaţilor români a scăzut pentru a 11- a lună consecutiv. Salariul mediu net a ajuns la 5.684 lei în mai, în scădere cu 159 de lei faţă de aprilie şi cu doar 3,2% peste nivelul din aceeaşi lună a anului trecut

În iunie vom avea o nouă scădere în termeni reali, când în vedere că inflaţia a fost de 10,4% iar creşterea salarială nu cred că a depăşit 3%.

De la 1 iulie avem o creştere a salariului minim pe economie de 6,8%, ceea ce va duce la o creştere nominală mai mare a salariilor, dar nu cred că va depăşi inflaţia care, chiar dacă va scădea, tot va rămâne undeva la 5-6%.

În această criză, dacă putem să-i spunem aşa, lucrul bun este că salariilor nu au scăzut în valoare nominală, ca în criza de acum 15 ani, 2009-2012.

Problema este că în acest moment economia, care este la limita recesiunii, nu are forţa să crească salariile, având în vedere că firmele private încearcă să-şi menţină vânzările şi încasările pe linia de plutire (în zona de retail, companiile care au de-a facec direct cu consumatorii au chiar scăderi), iar statul nu prea mai are bani la buget să majoreze salariile.

IT-ul, care a condus creşterile salariale în ultimii 15 ani, nu numai că nu mai majorează salariile, dar a ajuns să dea şi oameni afară având în vedere mişcările tectonice din acest sector, care au apărut odată cu AI.

Multinaţionalele, în speciale cele americane, dau oameni afară (vezi cazul Oracle în România), iar companiile româneşti, confruntate cu o presiune pe costuri şi găsirea de proiecte, nu prea mai cresc salariile. Înainte, când multinaţionalele aveau nevoie de IT-işti, făceau o razie în piaţă şi salariile creşteau cu 10-20% imediat. Acum nu se mai pune această problemă ci dimpotrivă, toate companiile din IT încearcă să reducă bugetele de salarii şi salariile, având în vedere că numărul de CV-uri este în creştere.

În industrie presiunea pe salarii a scăzut, mai ales după ce investiţiile şi proiectele noi s-au redus. Din păcate, industria din România este la al cincilea an de scădere şi nu prea sunt semne că acest trend se va inversa.

Industria auto, atât industria de producţie efectivă de maaşini cât şi cea de componente auto, nu prea mai face angajări, căutându-şi mai degrabă un alt viitor după invazia maşinilor electrice şi a chinezilor.

În industria financiară, care se află în topul salariilor, mai mult se angajează IT-işti având în vedere trecerea către un model digital, dar şi aici, pentru IT-işti nu se plătesc salariile din industria de IT. Aşa că nu se pune problema unor creşteri salariale.

În sectorul de construcţii, un angajator important în economie, cererea de oameni este mai puternică în zona de infrastructură şi mai redusă în zona rezidenţială, logistică şi de birouri, unde proiectele au scăzut.

În retail, alt angajator important, cresc salariile din zona de jos, care sunt legate de salariul minim, iar în rest s-a cam pus pauză. Bine că nu scad în valoare nominală.

Sectoarele care mai mişcă sunt cele legate de petrol şi gaze şi energie regenerabilă, unde sunt proiecte, sunt bani şi există cerere de salariaţi. Cei care se ocupă şi se vor ocupa de administrarea proiectelor de energie regenerabilă au nevoie de specialişti, începând de la simpli electricieni până la ingineri.

În agricultură creşterile salariale, dacă există, sunt mai mult date la plic, aşa că nu se revăd în statistică.

La stat, sectorul care a majorat puternic salariile în ultimii 15 ani, ca să nu mai vorbim de anul 2024, când creşterea a fost de nu mai puţin de 23%, nu mai sunt bani pentru noi creşteri salariale având în vedere presiunea pe reducerea deficitului bugetar.

Chiar dacă s-ar putea să vedem o oprire a scăderii economice în a doua parte a anului, economia, companiile nu au forţă pentru a creşte salariile, mai ales dacă veniturile şi încasările efective nu sunt pe plus, iar în economie nu mai există situaţia tensionată din ultimii ani care se înregistra pe piaţa muncii, unde nu găseai angajaţi sau dacă îi găseai trebuia să majorezi salariile cu 10-20%.

Ca firmele să poată majora salariile, economia trebuie să iasă din recesiune, să apară proiecte noi de investiţii, să apară o nouă cerere de angajaţi, iar sentimentul de criză din piaţă să se schimbe.

Economiile şi companiile trebuie să obţină o valoare adăugată mai mare pentru a putea creşte salariile, ceea ce în acest moment nu prea se pune problema.

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. 35 de ani de Electro-Alfa International. Cum s-a transformat un business din Botoşani într-o companie listată la bursă, cu perspective globale

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.