Consiliul Fiscal critică rectificarea bugetară a guvernului Cîţu, semnalând un derapaj major pe partea de cheltuieli, care arată incapacitatea de a le ţine sub control

Autor: Roxana Rosu Postat la 27 august 2021 29 afişări

Consiliul Fiscal a publicat joi seară opinia legată de proiectul rectificării bugetare pentru 2021 discutat acum de guvernul Cîţu.

Consiliul Fiscal critică rectificarea bugetară a guvernului Cîţu, semnalând un derapaj major pe partea de cheltuieli, care arată incapacitatea de a le ţine sub control

Consiliul Fiscal a publicat joi seară opinia legată de proiectul rectificării bugetare pentru 2021 discutat acum de guvernul Cîţu.

Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, spune că această creştere suplimentară a veniturilor, fără precedent, ar putea să nu se realizeze în totalitate, ceea ce ar mări şi mai mult deficitul.

“Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul Fiscal din 2010 până în prezent prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, creşterea acestora fiind de aproximativ 4,8% faţă de valorile propuse anterior. În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor.

În condiţiile în care o parte a acestor venituri este temporară, iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a econommiei, Consiliul Fiscal consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materiale prin evoluţii economice defavorabile viitoare la nivel intern şi internaţional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, finanţează, într-o proporţie importantă, cheltuieli bugtare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilităţii poziţiei fiscale a sectorului public.”, menţionează Consiliull Fiscal, o entitate care are ca obligaţie legală analiza bugetului şi a rectificărilor acestuia de către guvern.

Consilul Fiscal are mai multe avertizări cu privire la conduita politicii fiscal a guvernului, punând sub semnul întrebării măsurile de reducere a deficitului bugetar.

Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2021

 

Sinteză

  • Anul economic 2021 este marcat de: o revenire/redresare puternică a economiilor europene, a celor dezvoltate în general - o medie de creştere a PIB de 4,8% în UE, peste 6,5% în SUA, probabil peste 7% în România; un val patru al pandemiei COVID-19 al cărui impact este combătut cu eficacitate oriunde rata de vaccinare este înaltă şi se respectă regulile de protecţie; un salt mare al datoriilor publice în Europa, în numeroase alte ţări, ca urmare a exploziei deficitelor bugetare; un proces inflaţionist cu care Europa, ţările dezvoltate, nu mai erau obişnuite; evenimente extreme ca mari inundaţii alternând cu secetă, temperaturi arşiţă, incendii devastatoare, care semnalează trecerea unor praguri critice ale schimbărilor climatice ce au consecinţe foarte severe pentru oameni; tensiuni geopolitice, tragedii precum cea din Afganistan, care afectează relaţiile economice şi politice internaţionale şi care pun - presiune pe bugetele publice.
  • Schimbările climatice vor încorda tot mai mult bugetele publice şi private în anii viitori.  Economiile fragile, cu bugete puţin robuste (ilustrate şi de venituri joase) pot fi uşor copleşite de şocuri adverse şi crize viitoare. Din cauza unor neajunsuri în politica fiscală de-a lungul anilor, România este la coada UE în privinţa veniturilor bugetare, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) în jur de 27% din PIB faţă de media de 41,1% în UE în 2020.
  • Bugetul pentru acest an avea ca ţintă iniţială un deficit cash de 7,16%, respectiv un deficit pe ESA de 8,28% din PIB. Rectificarea vine cu o ţintă de deficit cash de 7,13%, marginal sub cea programată iniţial.
  • Revizuirea de amploare a veniturilor bugetare (creştere de 17,6 miliarde lei) din proiectul de rectificare are două surse principale: încorporarea recuperării impozitelor amânate la plată de către companii în prognoza de venituri (neluate în considerare iniţial ca urmare a unei abordări conservatoare a MF) şi revizuirea favorabilă a cadrului macroeconomic – creştere economică prognozată de 7% faţă de prognoza iniţială de 4,3%.
  • CF apreciază drept plauzibilă prognoza actualizată a veniturilor bugetare, mai puţin sumele provenind din închirierea benzilor de frecvenţă (2,5 mld. lei, respectiv 0,21% din PIB) asupra cărora apreciem că există riscuri relevante ca aceste venituri să nu se realizeze. Se cuvine a fi subliniat caracterul temporar (engl. one-off) al sumelor recuperate din impozitele aferente anului anterior amânate la plată de agenţii economici, cuantumul acestora pentru anul în curs fiind unul ridicat (circa 10 mld. lei).
  • Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporţii (+21,4 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobaţi prin proiectul de buget, cauzele principale fiind suplimentările la cheltuieli de capital, alte transferuri, bunuri şi servicii, cheltuieli de personal şi asistenţă socială. Se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept explicaţii principale incapacitatea de a le ţine sub control, o sub-bugetare în construcţia bugetară iniţială şi creşteri de preţuri peste aşteptări la bunuri şi servicii achiziţionate de stat.
  • CF identifică o sub-bugetare la nivelul cheltuielilor de asistenţă socială în cuantum de 0,3 pp din PIB şi riscuri de depăşire a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal şi cele cu bunuri şi servicii.
  • Considerând nerealizarea probabilă a veniturilor din închirierea benzilor de frecvenţă 5G şi necesarul suplimentar identificat de CF la nivelul cheltuielilor cu asistenţa socială, rezultă un ecart nefavorabil în cuantum de circa 0,5% din PIB faţă de noua estimare de deficit bugetar de 7,13% din PIB, care reclamă măsuri suplimentare pentru respectarea acesteia.
  • Proiectul de rectificare bugetară slăbeşte consolidarea bugetară aşa cum era anunţată pentru anul 2021. Soliditatea construcţiei bugetare programate la rectificare este inferioară celei aferente proiectului de buget, chiar dacă nivelul ţintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel iniţial (7,16% din PIB).
  • În condiţiile evoluţiei mai favorabile a economiei şi a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amânate la plată, un nivel optim şi realizabil al ţintei de deficit bugetar ar fi trebuit, în opinia CF, să fie, semnificativ sub 7% din PIB  - în jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil să fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare. 
  • Este de judecat şi oportunitatea unor noi cheltuieli de investiţii din resurse proprii ale bugetului public în condiţiile unui deficit bugetar ridicat şi a stringenţei consolidării bugetare din următorii ani.
  • Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 până în prezent, prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor şi cheltuielilor bugetare (creşterea acestora fiind de aproximativ 4,8% faţă de valorile propuse anterior). În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor.
  • În condiţiile în care o parte a acestor venituri este temporară (cel puţin cele amânate la plată din 2020), iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evoluţii economice defavorabile viitoare, la nivel intern şi internaţional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, finanţează, într-o proporţie importantă, cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilităţii poziţiei fiscale a sectorului public.
  • Ajustarea ţintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare are o probabilitate de realizare foarte redusă, misiunea consolidării bugetare doar pe cheltuieli putând fi, în anumite condiţii, iluzorie, cu efecte adverse în privinţa sustenabilităţii finanţelor publice.
  • Situaţia bugetului public din România faţă de majoritatea ţărilor din UE este problematică din mai multe raţiuni: a) deficit structural de cca 5% din PIB în România la început de pandemie; b) multe din ţările membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, în criza pandemică şi, mai mult, au aplicat măsuri temporare, care îşi epuizează efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit în apropierea celui structural anterior crizei pandemice; c) în cazul României ajustarea fiscală este un proces întins pe mai mulţi ani, şi are, implicit, un efect de majorare substanţială a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate în creştere; d) lipsa acută de spaţiu fiscal (generată şi de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia României la riscul de a nu putea interveni în cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan internaţional – induse de datoriile mari în lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbărilor climatice, tensiuni geopolitice şi alte crize etc.
  • O înăsprire a politicii monetare interne şi pe plan extern, la nivelul principalelor bănci centrale din ţările dezvoltate, poate agrava riscurile de finanţare, prin reducerea ofertei de fonduri, creşterea costului acestora şi o înrăutăţire a percepţiei în ceea ce priveşte riscul activelor emise de entităţile/instituţiile româneşti. Deja sunt semne ale începutului de înăsprire a politicii monetare de către unele bănci centrale importante.
  • Experienţa naţională şi internaţională arată că realizarea unei consolidări bugetare şi ajustări fiscale în condiţiile unui set de politici contracţioniste (îndeosebi a unei politici monetare restrictive) este mult mai dificilă şi dureroasă.
  • O ajustare fiscală în ritm insuficient face ca nivelul de deficit necesar stabilizării datoriei publice în PIB să fie din ce în ce mai constrângător, şi, totodată, mai greu de realizat pe orizontul de timp programat.
  • România se singularizează în regiune, în UE, prin dezechilibre mari ale balanţei externe. Datele pe prima jumătate a anului 2021 în ceea ce priveşte balanţa de plăţi arată o creştere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, în raport cu cel cumulat în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 mld. euro la 7,0 mld. euro), deficitul de cont curent îndreptându-se probabil către depăşirea pragului de 6% din PIB în acest an. Dezechilibrul extern în creştere este determinat, preponderent, de conduita politicii fiscal-bugetare. De aceea, reducerea vulnerabilităţilor externe, în special prin inversarea conduitei politicii fiscal-bugetare, de la stimulativă la restrictivă, este reclamată şi de aceste date.
  • Acoperirea deficitelor din fluxuri prin îndatorare se poate constitui şi într-un generator de riscuri pentru sustenabilitatea poziţiei externe a economiei româneşti. Din aceste motive, coroborate cu prognoza CNSP a unui deficit extern în reducere semnificativă – dar fără a specifica factorii determinanţi – putem conchide că informaţiile curente ridică, cu stringenţă, problema ajustării dezechilibrelor economiei româneşti.
  • Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absenţa creşterii veniturilor fiscale cu câteva procente din PIB - la peste 30% din PIB. Această creştere poate proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării (inclusiv prin digitalizare), lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale, a concurenţei fiscale neloiale şi a „optimizării” ratelor de impozitare/taxare.
  • Ca să avem o creştere economică reală respectabilă, robustă, este nevoie de atragere masivă de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contracţionist al măsurilor de corecţie a deficitului bugetar. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranziţia verde), pot stimula reforme necesare şi creşterea competitivităţii, pot ajuta corecţia macroeconomică. Sunt aspecte ce au fost adesea subliniate în documente ale CF.
  • Atragerea de finanţare din resursele U,E care să înlocuiască pe cât posibil din utilizarea resurselor bugetare proprii, ar ajuta la crearea de spaţiu fiscal. Atragerea fondurilor europene se constituie într-o condiţie sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare şi economice sustenabile, care să amelioreze bonitatea financiară a României.
  • Analiza de perspectivă a bugetului public trebuie să ţină cont de provocări extraordinare, precum impactul schimbărilor climatice, care vor pune presiune mare pe bugetul public. Cu atât mai mult este nevoie de creşterea veniturilor fiscale/bugetare.
  • Un impact asupra bugetului public va fi şi din cauza situaţiei pe piaţa autohtonă a energiei (între altele, nevoia de a susţine consumatorii vulnerabili). 
  • Test sever pentru corecţia bugetară va fi anul 2022, când se va simţi inevitabila reducere a impulsului fiscal în conjuncţie cu întărirea politicii monetare, ca şi efecte ale derapajului bugetar din acest an. Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie în jur de 3% din PIB în 2024, conform programului de corecţie asumat de Guvern şi convenit cu CE. În octombrie acest an, Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles un set de măsuri care să concretizeze planul de corecţie macroeconomică. Este de amintit că România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (PDE).
  • Consolidarea bugetară este esenţială pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei naţionale, pentru stabilitatea economică a României.

Vedeţi mai jos întreaga opinie a Consiliului Fiscal.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.