Comerţul tradiţional e pe cale de dispariţie în mediul urban: Mai sunt doar 18.000 de magazine, cu 31% mai puţine decât în 2017. În Bucureşti le găseşti cel mai greu, dar au cele mai mari vânzări

Autor: Cristina Roşca Postat la 07 noiembrie 2021 320 afişări

În mediul urban din România mai există astăzi doar 18.000 de chioşcuri, magazine alimentare mici şi mari, brutării sau patiserii, mai exact acele unităţi care alcătuiesc comerţul tradiţional.

Comerţul tradiţional e pe cale de dispariţie în mediul urban: Mai sunt doar 18.000 de magazine, cu 31% mai puţine decât în 2017. În Bucureşti le găseşti cel mai greu, dar au cele mai mari vânzări

♦ Expansiunea comerţului modern şi-a pus amprenta asupra universului tradiţional în ultimii ani, mai ales în mediul urban, unde reţelele internaţionale s-au extins cel mai alert ♦ În medie, la nivel naţional densitatea comerţului tradiţional a ajuns la doar două magazine la 1.000 de locuitori din zona urbană a României.

În mediul urban din România mai există astăzi doar 18.000 de chioşcuri, magazine alimentare mici şi mari, brutării sau patiserii, mai exact acele unităţi care alcătuiesc comerţul tradiţional. Numărul lor a scăzut cu peste 30% în perioada 2017-2021, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Market Vector.

„Expansiunea comerţului modern şi pandemia de COVID-19 au redus universul tradiţional (comerţ şi HoReCa) cu 21% din 2017. Cel mai puternic, impactul a fost resimţit de comerţul tradiţional, unde numărul de magazine a scăzut cu 31%“, spune Simona Stoica, client service director CEE pentru Market Vector.

Compania de cercetare de piaţă a analizat atât universul de magazine tradiţionale, cât şi cel HoReCa din mediul urban, primul fiind mai puternic afectat de dezvoltarea rapidă a reţelelor interna­ţionale, iar cel de-al doilea de pandemia de COVID-19 care a limitat libertatea de mişcare şi a închis cel puţin temporar restaurantele şi cafenelele. Iar în rest, în ultimul an şi jumătate localurile HoReCa au funcţionat cu restricţii.

În ceea ce priveşte magazine alimentare antreprenoriale din mediul urban, acestea se luptă cu marile reţele care se extind în principal tot în oraşele mici şi mari ale României. Momentan, cu adevărat, dintre jucătorii din comerţul modern, doar Profi a mers în rural. În rest, acesta a rămas terenul de luptă al comerţului tradiţional.

În acest context, în mediul urban densitatea a scăzut în ceea ce priveşte magazinele alimentare mici şi mari, brutăriile sau patiseriile, la doar două unităţi per mia de locuitori.

Cea mai mică densitate este în oraşele principale şi cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în frunte cu Bucu­reştiul, urmat de Timişoara, Cluj-Napoca sau Iaşi, unde sunt şi cele mai multe magazine moderne. Totuşi, în termeni de univers şi vânzări, Capitala e lider. Explicaţia e însă simplă, acesta este cel mai mare oraş al ţării, atât ca număr de locuitori, cât şi ca suprafaţă, aşa că e normal ca numărul de magazine tradiţionale – deşi în scădere accelerată - să fie mai mare decât în alte părţi. Mai mult, în ceea ce priveşte vânzările, ele sunt mai mari în Bucureşti pentru că şi salariul mediu net este cu 30-40% peste media naţională, iar rata şomajului e minimă.

„La nivel naţional, vânzarea medie per magazin în comerţul tradiţional din urban a scăzut cu 10% faţă de acum patru ani“, spune Simona Stoica, fără a oferi alte detalii. Declinul vine tot ca urmare a concurenţei acerbe.

În ceea ce priveşte structura universu­lului de comerţ tradiţional în mediul urban, cele mai multe sunt magazinele mici, sub 50 mp (8.353 de unităţi), adică aproape jumătate din total. Pe poziţiile următoare sunt magazinele de peste 50 mp (aproape 4.000) şi patiseriile (2.100). Sunt incluse în analiza Market Vector şi brutăriile, chioşcurile, magazinele de băuturi, magazinele cu profil general               şi alte unităţi.

Românii cheltuie anual circa 20 mld. euro în comerţul alimentar – modern şi tradiţional -, iar cea mai mare parte a sumei (65-70%) merge către magazinele moderne, operate de reţelele internaţionale. Ponderea comerţului tradiţional se află de multă vreme pe un trend descendent, dar rămâne una dintre cele mai mari din Europa. Analiştii spun că în România comerţul tradiţional nu va dispărea, ci va rămâne undeva la o cotă de piaţă de 20%. Motivul? În mediul rural din România trăiesc peste 50% din locuitorii ţării, cea mai mare pondere din Europa, iar aici comerţul modern e aproape invizibil.

În urban însă, reţelele internaţionale sunt deja prezente în cele mai bune spaţii şi vor continua dezvoltarea accelerată, mai ales cu magazine mici, care intră în concurenţă directă cu cele tradiţionale. În urban, comerţul modern are 80% cotă de piaţă sau chiar mai mult în unele localităţi, cum e cazul Bucureştiului.

Ce şansă au aici micii comercianţi să reziste? Analiştii spun că ei trebuie să se specializeze şi să găsească un element de diferenţiere după modelul din Occident unde sunt foarte multe magazine de carne, brutării sau unităţi specializate în legume-fructe, mai degrabă decât spaţii mixte, cu „de toate“. Este greu pentru un astfel de jucător să se bată cu un supermarket în preţuri sau ofertă.

În România, comerţul modern a început să se dezvolte acum 25 de ani. La momentul acela erau în toată ţara undeva la 150.000-160.000 de magazine tradiţionale. Astăzi numărul a scăzut la mai puţin de jumătate, estimările fiind undeva la 60.000-70.000. Dintre acestea, cele mai multe sunt în rural, şi doar un sfert circa în urban, conform calculelor ZF pe baza datelor Market Vector. Spre comparaţie, în România sunt aproximativ 3.600 de magazine moderne – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate modernă -, din care probabil 80% în urban şi un sfert doar în Bucureşti.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
bucuresti,
comert,
magazine,
mediul urban

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.