Bucureştiul riscă să devină „un oraş schizoid" dacă Primăria Capitalei alocă în paralel sute de milioane de euro pe două direcţii opuse de politică urbană – transport public şi mobilitate alternativă, pe de o parte, infrastructură pentru traficul auto individual, pe de altă parte –, fără o viziune unitară, a declarat Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, la TILIA – Summitul Oraşelor din România, desfăşurat la Iaşi. Edilul a anunţat cu această ocazie că PMB urmează să evalueze portofoliul de circa 4.000 de imobile pe care le deţine, pentru a le concesiona sau include în parteneriate public-privat, cu scopul de a atrage capital privat şi de a finanţa alte programe publice.

„Miza este comportamentul de mobilitate al oamenilor – ce favorizezi. Vrem să fim un oraş european? Atunci transport în comun. Vrem să mergem pe altă logică? Atunci auto individual. Dar ca să iei sute de milioane de euro şi să le bagi în ambele categorii de politici, neavând o unică viziune, vei avea un oraş schizoid", a spus Ciprian Ciucu la evenimentul organizat de IULIUS prin Fundaţia IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Primarul general a dat drept exemple de politici coerente Cluj-Napoca şi Oradea, două oraşe care au mers pe modele diferite, dar consecvente. Clujul s-a orientat spre pietonalizare şi spre investiţii în transport public şi moduri alternative de deplasare, în timp ce Oradea a ales să acomodeze maşinile, prin parcări îngropate, pasaje şi penetraţii rutiere. Ambele strategii au fost susţinute de primari cu mandate lungi, a precizat Ciucu, adăugând că Bucureştiul, cu cei şapte primari – cel general şi cei şase de sector –, are dificultăţi în a construi o viziune unitară.

Ciucu a spus că preferinţa sa este modelul oraşului european, cu transport public şi spaţii pietonale, şi că oraşele care aleg modelul centrat pe automobilul individual – a dat drept exemplu Phoenix, Arizona – ajung să aibă oameni care îşi petrec viaţa în maşină. În opinia sa, mediul urban afectează direct sănătatea mintală, din cauza stresului generat de aglomeraţie şi de traficul auto.

În ceea ce priveşte Bucureştiul, primarul general a vorbit despre nevoia de guvernanţă, în condiţiile în care primarii de sector sunt independenţi bugetar de Primăria Capitalei. „Primarul general şi cei de sector trebuie să aibă o viziune şi să o transpună strategic", a spus acesta.
Pe zona de investiţii, Ciprian Ciucu a prezentat strategia Primăriei Capitalei de a folosi banii publici pentru a atrage capital privat în proiecte de regenerare urbană. A dat drept exemplu Parcul Liniei, care, potrivit acestuia, a generat o triplare a preţurilor apartamentelor din zonă după finalizare. Cele aproximativ 4.000 de imobile aflate în portofoliul PMB urmează să fie evaluate şi, ulterior, fie concesionate, fie incluse în parteneriate public-privat, pentru a fi reintroduse în circuitul economic şi pentru a genera fluxuri financiare necesare altor programe publice.

Primarul Capitalei a admis că bugetul PMB nu permite renovarea şi consolidarea zecilor sau sutelor de clădiri cu risc seismic aflate în proprietatea municipalităţii – în cel mai bun caz, ar putea fi consolidate circa 15 într-o perioadă de câţiva ani, iar pentru întregul stoc ar fi nevoie de decenii.

Ciprian Ciucu a descris PMB drept „un monstru administrativ", cu mii de angajaţi în instituţiile subordonate, şi a vorbit despre necesitatea unei reforme administrative, a creşterii capacităţii de lucru a primăriei, dar şi a renunţării la anumite proiecte pentru care ar urma să fie identificate surse alternative de finanţare. „Oraşele, ca să se schimbe, au nevoie de consecvenţă şi viziune pe termen lung. Oraşele europene s-au schimbat în 10 ani. E extrem de dificil. Ai nevoie de 10 ani pentru a pune un oraş la punct", a spus primarul Capitalei, care a adăugat că miza este şi schimbarea mentalităţilor, nu doar a infrastructurii.