♦ Ambele companii sunt americane, cu vechimi de la 160 de ani la doar 10 ani pe piaţa medicamentelor ♦ Cele două companii au anunţat o eficienţă de 95% a vaccinului creat în zece luni de la debutul pandemiei.

Două companii americane, Pfizer şi Moderna, sunt în cursa pentru punerea pe piaţă a primului vaccin împotriva COVID-19, iar cei doi giganţi farma au trimis deja aplicaţia de aprobare condiţionată a produsului la care au lucrat în ultimele zece luni. Care este istoria celor două companii?

Pfizer este o companie americană cu istorie de 160 de ani pe piaţă, care a pornit de la doi tineri antreprenori din Ger­mania - Charles Pfizer şi vărul său Charles Erhart. Cei doi au împrumutat 2.500 de dolari de la părinţi şi au deschis Charles Pfizer & Company, o afacere spe­cializată în chimie fină, cu sediul în New York.

De-a lungul vremii, Pfizer a răspuns apelului guvernului Statelor Unite ale Americii pentru a trata iniţial soldaţii răniţi în război sau pentru a pune pe piaţă antibiotice cu spectru larg, devenind astfel din ce în ce mai prezentă în coşul de cumpărături al americanilor. În 1950, compania a început să se extindă şi în afara graniţelor SUA, prima ţară în care a intrat fiind Marea Britanie, în 1952.

Pfizer are un portofoliu vast de medicamente, având două divizii – cea de medicamente inovative, care include vaccinuri, medicamente pentru cancer, pentru bolile rare, şi cea de medicamente esenţiale, cu brandurile de generice cum ar fi Lipitor, Celebrex sau Viagra. Pfizer a intrat şi pe piaţa din România în 1993, având ca domenii de acti­vitate bolile infecţioase, cardiologia, neurologia, transplantul, suplimentele ali­men­tare, oncologia, dar şi vaccinurile. În 2019, Pfizer România SRL a trecut pra­gul de 1 mld. lei vânzări pe piaţa locală, în creştere cu 25%, din datele de la Finanţe.

Pfizer are peste 40 de fabrici la nivel global, dintre care cele mai multe în America. În Europa, compania deţine situri de producţie în ţări precum Germania, Belgia, Irlanda, Italia. Gigantul american este a treia companie din industria farma din lume după valoarea de piaţă, care este estimată la 257 mld. dolari.

CEO-ul Pfizer este grecul Albert Bourla, în vârstă de 59 de ani, care lu­crează în cadrul companiei de 25 de ani.

BioNTech, compania alături de care Pfizer a descoperit vaccinul propus spre aprobare, este înfiinţată în 2008 în Germania şi este specializată în afecţiunile oncologice. Fondatorul companiei este Ugur Sahin, un medic de origine turcă, unul dintre cei mai bogaţi antreprenori din germania. El este şeful unui grup independent de cercetare în domeniul oncologic la spitalul din cadrul Universităţii Mainz din Germania.

Compania de biotehnologie Moderna, fondată în 2010 în America, a anunţat de asemenea că a descoperit vaccinul pentru COVID-19. După o finanţare de 40 mil. dolari din 2012, compania a început să colaboreze cu mai mulţi giganţi farmaceutici, cum ar fi AstraZeneca, Merck, pentru a dezvolta produse în domeniul oncologic.

Compania activează în domeniul bolilor infecţioase, oncologie, bolilor rare, afecţiunile cardiovasculare şi bolile auto-imune.

CEO-ul Moderna este Stephane Bancel, un om de afaceri francez, care a preluat funcţia în 2011.

Situaţia de criză sanitară la nivel global a accelerat cercetările în domeniul vaccinurilor, iar companii farma s-au transformat din competitori în colaboratori pentru a scoate pe piaţă un produs eficient. Deşi în mod normal, dezvoltarea unui vaccin durează câţiva ani, pandemia de COVID-19 a accelerat încercarea marilor companii să pună pe piaţă un vaccin eficient, în condiţiile în care nu există un tratament care să limiteze răspândirea bolii.

Cu paşi repezi

Atât Pfizer, cât şi Moderna au aplicat deja pentru a primi aprobarea Agenţiei Europene a Medicamentului, autoritatea care dă unda verde pentru orice tratament folosit în spaţiul Uniunii Europene.

Este vorba însă despre o autorizare condiţionată, care este dată medicamentelor sau vaccinurilor al căror beneficiu imediat este mai mare decât riscul pe care îl implică ritmul accelerat de dezvoltare. Astfel, în contextul pandemiei, pentru a răspunde ameninţării la adresa sănătăţii publice, Agenţia Europeană a Medicamentului poate oferi această autorizare condiţionată.

Mai departe, companiile vor oferi rapoarte de siguranţă lunare, dar şi noi informaţii despre studiile clinice care monitorizează siguranţa şi eficienţa vaccinurilor. Aprobarea condiţionată poate fi dată în câteva săptămâni, mai informează instituţia europeană.

Iar Marea Britanie a anunţat ieri că a aprobat folosirea vaccinului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech pe scară largă, fiind prima ţară care a luat o astfel de decizie.