♦ Cesal avea deja o fabrică în Oradea, astfel că acum portofoliul său a ajuns la două unităţi de producţie.

Producătorul de adezivi şi mor­tare Cesal, deţinut de grupul polonez Atlas, a cumpărat în 2023 o fabrică de mortare şi adezivi speciali pentru con­strucţii în Căpuşu Mare, judeţul Cluj, de la elveţienii de la Sika.

„S-au achiziţionat doar activele, fabrica nu funcţiona de mai mult de un an, prin ur­mare nu s-au preluat nici angajaţi. Recru­tările pentru fabrică le-a făcut Cesal. Suntem în proces de retehnologizare şi extindere a capacităţii fabricii, in­vestiţie care ar trebui să fie finalizată în anul 2024. Valoarea totală a inves­ti­­ţiei se ridică la suma de 7 milioane de euro. Valoarea tranzacţiei nu dorim să o facem publică“, spune Laszlo Galik, CFO la Cesal.

Reprezentanţii Sika nu au răspuns solicitării ZF, pentru a oferi informaţii suplimentare cu privire la moti­vele pentru care au decis să vândă fabrica. Sika a mai rămas astfel în porto­foliu, potri­vit datelor ZF, cu 13 fa­brici, unde produce adi­tivi, mor­tare, po­listi­ren şi vop­sele. Aco­pe­rirea Sika pe piaţa locală s-a ex­tins în 2020, când a cum­părat compania locală AdePlast, cu cele 11 fa­brici ale sale, în schim­bul sumei de 126 mil. euro. În trecut, Sika a mai cumpărat şi o fabrică de la Arcon în judeţul Covas­na. În ceea ce priveşte Cesal, compania avea deja o fabrică în Oradea. Cesal a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 15,6 milioane de euro, în creştere cu 32% faţă de anul precedent.

„A fost un an cu multe provocări, dar uşor diferite faţă de anii anteriori – scă­derea cererii şi probleme cu forţa de mun­că. Suntem destul de încrezători în ro­busteţea pieţei construcţiilor şi a economiei ţării în general“, spune Mihaela Ioana Masaric, director exe­cutiv de vânzări şi marke­ting la Cesal.

Compania a ter­minat anul tre­cut cu 84 de an­gajaţi, în creştere de la 69 în anul pre­cedent, di­fi­cultăţile în re­crutare fiind de asemenea prezente, dar nu neapărat mai acut decât în anii precedenţi.

„Ne dorim să terminăm inves­tiţia începută, care ne va creşte capacitatea de producţie. În al doilea rând, dorim să ne creştem prezenţa atât în piaţa românească, cât şi în cea maghiară, unde suntem pre­zenţi de câţiva ani.“

Compania şi-a bugetat o creştere a cifrei de afaceri cu 20% în 2024 faţă de 2023 şi se aşteaptă la o „maturizare treptată“ a pieţei, atât din punctul de vedere al obiceiului de consum, cât şi în ceea ce priveşte businessul.

„Vedem o revigorare a pieţei din a doua jumătate a anului, în special datorită stabilizării preţurilor materialelor şi ale ma­teriilor prime, descreşterii presiunii costu­rilor salariale, descreşterii nivelului dobân­zii şi scăderii inflaţiei. În momentul de faţă, nu vedem factori internaţionali care ar putea perturba semnificativ piaţa pe care activăm“, spune Laszlo Galik.

Cesal a fost înfiinţată în anul 1998 în Oradea, ca urmare a procesului de privati­zare. Compania a avut capital integral ro­mânesc – fiind deţinută de Ioana Gădălean, Domnica Roucaciu, Sanda Secară şi Vasile Fonoage – până în 2011, când grupul Atlas din Polonia a cumpărat pachetul majoritar. În prezent, Atlas este unicul proprietar al companiei, grupul având experienţă în industria chimică pentru construcţii din Europa Centrală şi de Est şi vânzându-şi produsele în peste 30 de ţări din toată lumea.

Cesal comercializează adezivi, mortare, chit de rosturi, şapă, tencu­ia­lă, gleturi, hidroizolaţii, vopsele lava­bile şi decorative, amorse şi grunduri, toate fi­ind fabricate în România şi în Polonia. Pro­dusele se vând sub brandurile Atlas, Cesal şi Fox. Inflaţia, incertitudinea şi schim­bările legislative au pus probleme anul trecut businessului Cesal, acestea fiind unele dintre cele mai dificile provocări din 2023.

„Inflaţia s-a tradus în creşterea preţu­rilor de achiziţie, respectiv a costurilor sa­la­riale. Nivelul de incertitudine şi reticenţa din piaţă au fost cauzate în special de fluc­tuaţia preţurilor materialelor de construcţii, costurile ridicate ale finanţării şi creşterea poverii fiscale de la sfârşitul anului. Cu­mu­lat, cele de mai sus au condus la o scădere a construcţiilor noi rezidenţiale şi o încetinire a creşterii. Schimbările legislative de la sfârşitul anului au avut impact direct asupra domeniului construcţiilor şi am menţiona şi unele greutăţi pentru implementarea ce­rinţelor legislative.“

Reprezentanţii Cesal spun că văd câte­va probleme majore în industria construc­ţii­lor, având legătură cu mediul politic. Prin­tre ele, ar fi necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei privind insolvenţele şi executările silite, în sensul că recuperarea creanţelor este dificilă în cadrul procedurii de insolvenţă.

„De asemenea, plăţile întârziate din partea statului cauzează blocaje pe tot lanţul de aprovizionare până la producător. Este o lipsă a predictabilităţii, în special în domeniul fiscalităţii, unde includem şi majorarea salariului minim. Aici am dori să menţionăm că, deşi nu suntem afectaţi direct, în mod indirect tot simţim efectul, prin creşterea preţurilor materiilor prime şi ale serviciilor.“

Sectorul materialelor de construcţii a ţinut în efervescenţă industria în general din punctul de vedere al tranzacţiilor în ultimii ani, de aici venind unele dintre cele mai importante mutări. Cele mai mari cincisprezece tranzacţii din domeniul producţiei de materiale de construcţii au adus proprietari noi pentru tot atâtea businessuri, unele dintre ele fiind preluate de la acţionari români şi integrate în grupuri multinaţionale, arată o analiză din anuarul ZF Top tranzacţii, care va apărea pe piaţă în perioada următoare.