Produsul intern brut pe cap de locuitor va creşte în majoritatea statelor europene până în 2030, însă schimbările din clasamentul celor mai bogate ţări vor fi limitate, potrivit analizelor bazate pe puterea de cumpărare.

Chiar dacă valorile absolute cresc în toate economiile, ierarhiile rămân în mare parte stabile. Potrivit unei analize realizate de Euronews pe baza proiecţiilor Fondul Monetar Internaţional, „o creştere a PIB-ului pe cap de locuitor nu înseamnă neapărat că o ţară îşi depăşeşte rivalii, deoarece toate economiile avansează în acelaşi timp”.

Potrivit datelor FMI, Irlanda va deveni cea mai bogată ţară din Europa în 2030 după produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Ea va depăşi astfel Luxemburg, care este actualul lider al clasamentului.

Această poziţie este însă relativă. Economia Irlandei este influenţată puternic de multinaţionale, iar indicatorul PIB poate supraestima nivelul real de prosperitate. „Venitul naţional brut este o măsură mult mai bună a performanţei economice reale”, a explicat Alan Barrett, directorul Institutului de Cercetare Economică şi Socială, principalul institut de acest fel din Irlanda. Economistul irlandez susţine că, dacă venitul naţional brut ar înlocui PIB-ul ca indicator, Irlanda nu s-ar regăsi nici măcar în primele patru poziţii.

Clasamentul rămâne dominat de state din Europa de Nord şi de Vest. Norvegia, Elveţia şi Danemarca completează top 5, fără schimbări majore faţă de prezent. În schimb, cele mai mari economii europene rămân în afara primelor poziţii. Germania este cel mai bine clasată, dar abia pe locul 12, urmată de Franţa şi Regatul Unit, pe poziţiile 15 şi 16. Italia ocupă locul 18, iar Spania pe 22.

La vârful clasamentului, diferenţele sunt considerabile. Irlanda şi Luxemburgul se detaşează clar, cu niveluri de peste 160.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, calculate la paritatea puterii de cumpărare. Norvegia şi Elveţia depăşesc, la rândul lor, pragul de 115.000 de dolari.

Chiar şi în interiorul Uniunii Europene, decalajele sunt mari. Danemarca ajunge la aproximativ 100.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, aproape dublu faţă de Grecia, care are cel mai scăzut nivel dintre statele membre.

În afara UE, diferenţele vor deveni şi mai evidente. Majoritatea statelor candidate, precum Ucraina, Kosovo sau Republica Moldova, vor rămâne sub pragul de 50.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, iar unele chiar sub 30.000.

FMI estimează că 15 ţări îşi vor păstra poziţiile între 2025 şi 2030 şi că nicio economie nu va urca sau coborî cu mai mult de trei locuri. Grecia va înregistra cea mai mare scădere, în timp ce Cipru va avea cel mai important avans.

„Locul într-un clasament oferă adesea o imagine mai clară decât valoarea brută, deoarece arată cum evoluează o economie în raport cu celelalte”, explică economiştii.

Proiecţiile Fondul Monetar Internaţional arată că România se situează mai bine în clasamentele bazate pe paritatea puterii de cumpărare decât în cele bazate pe PIB-ul nominal. Acest lucru indică un nivel al preţurilor mai redus şi, implicit, o putere de cumpărare mai mare decât sugerează dimensiunea economiei.

Acelaşi model este observat şi în cazul altor state din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia sau Turcia. Practic, deşi aceste economii nu se află în topul celor mai bogate ţări după indicatorii clasici, nivelul de trai real este parţial susţinut de costuri mai scăzute.

Proiecţiile pentru 2030 confirmă tendinţa deja vizibilă în Europa: statele mai mici, dar dezvoltate din Nord şi Vest rămân în frunte, în timp ce marile economii şi ţările din Est continuă să recupereze lent decalajele. Creşterea economică este generalizată, dar nu suficientă pentru a schimba ierarhiile în mod semnificativ.