După ce au fost anunţate noile măsuri fiscale, iar Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru planul de austeritate, participanţii la piaţa locală de capital analizează îndeaproape echilibrele economice: sustenabilitatea finanţelor publice, nivelul încasărilor bugetare, expunerea băncilor pe datoria suverană şi riscurile sistemice care pot declanşa o reacţie în lanţ în economie. Tudor Nicula, investitor la Bursa de Valori Bucureşti şi cu expunere pe pieţele internaţionale, spune că orice dezechilibru major poate duce la creşterea costurilor de finanţare, presiune pe cursul de schimb, pierderea încrederii instituţionale şi dificultăţi de cash-flow pentru companiile mari.

„Mă aştept la volatilitate. Pe de altă parte, mă uit destul de atent la indicatorii de lichiditate, sectorul bancar, cursul de schimb. Deocamdată, Banca Naţională ancorează cursul respectiv, nu efectuează ajustări de dobândă. Cred că este o abordare prudentă, dar mă uit foarte atent. De ce? Mă aştept la un impact pe încredere: investitorii instituţionali urmăresc ce se întâmplă, se uită la politicile guvernamentale, la deficitele gemene, evoluţia economiei, la încasările din taxe şi impozite”, afirmă el.

Recent, Consiliul Fiscal a avertizat asupra necesităţii urgente a unui pachet amplu de corecţii pentru deficitul bugetar, prognozând un deficit de peste 8,5% din produsul intern brut în 2025.

Fără aceste măsuri, riscul retrogradării ratingului suveran şi creşterea costurilor finanţării devin iminente, afectând stabilitatea economică şi fiscală a României, se arată în opinia CF cu privire la măsurile Executivului.

„Cred că există îngrijorare mare, este posibil ca titlurile româneşti de stat să treacă prin momente de volatilitate. Sper şi cred că băncile private, în special cele listate, să gestioneze bine aceste momente întrucât am văzut că au expunere foarte mare pe datoria statului şi este normal să fie aşa”, continuă investitorul.

Statul român a atras 1,65 mld. lei de la investitorii persoane fizice prin emisiunea Fidelis din iunie. Comparativ, la precedentele emisiuni s-au înregistrat subscrieri de 1,2 mld. în mai, circa 1,3 mld. lei în aprilie, aproximativ 2,2 mld. lei în martie şi un record de 4,3 mld. lei în februarie. La început de an, dobânzile au urcat până la 7,95% pe an pentru titlurile în lei pe 5 ani şi 6,25% pe an pentru cele în euro pe 7 ani, în timp ce, în iunie, cea mai mare dobândă pentru titlurile în euro a fost de 6,5% pe an, tot pentru o scadenţă de 7 ani.

„Sper ca statul român să comunice foarte bine în perioada aceasta ca să preîntâmpine fricile investitorilor (...) Cred că statul va avea mici dificultăţi în a se finanţa. Oricum nu cred că este bine să concureze atât de mult pe cât o face cu ieşirile de obligaţiuni. Aş spune chiar că este concurenţă neloială, care duce costul de finanţare în sus pentru toată lumea”, mai spune Tudor Nicula.

Ce impact ar putea avea majorarea costurilor de împrumut asupra mediului de afaceri şi asupra performanţei companiilor din România?

„Dacă acest cost de finanţare creşte şi datoria suverană a statului va fi retrogradată, asta va produce un efect de domino. Toată lumea se va finanţa mai scump şi unii jucători vor avea probleme. Eu chiar cred că vor fi probleme în viitor; probleme de lichiditate, de cash-flow, vor fi probleme la firmele mari. Deci de urmărit numărul de falimente şi insolvenţe”, răspunde investitorul.