HPDI (Human Performance Development International) apreciază că aproximativ 22% dintre marile companii din România alocă bugete pentru finanţarea unor programe de gestionare a sindromului burnout, care a surclasat stresul în topul celor mai frecvente afecţiuni ale angajaţilor, potrivit specialiştilor în resurse umane. Sindromul burnout, sau epuizarea profesională, este o dificultate cu care se confruntă actualmente circa 8% dintre angajaţii români, dar procentul persoanelor care se află în pragul burnout-ului se situează în jurul a 25%, conform estimărilor HPDI.

„Burnout-ul a devenit o afecţiune tot mai întâlnită în rândul românilor şi este de mai mulţi ani o îngrijorare majoră şi la nivel internaţional. Productivitatea unui angajat aflat în sindrom burnout scade cu peste 80%, iar în prezent chiar dacă preocuparea a crescut, companiile nu conştientizează exact cât de periculoasă este această afecţiune. Graniţa dintre o uşoară supraîncărcare şi epuizare psihică şi fizică poate fi trecută foarte uşor! Printre domeniile care aduc cei mai mulţi oameni în zona de burnout se află industria bancară şi producţia, unde se pune o mare presiune pe atingerea unor cifre şi pe evoluţia continuă. În general, perioadele cele mai solicitante pentru o organizaţie sunt cele de creştere economică, astfel că odată cu dezvoltarea economică mai consistentă a României, au început şi programele de gestionare a burnout-ului”, a declarat Petru Păcuraru, fondator al HPDI.

Din punct de vedere al repartizării pe vârste, cele mai expuse sunt persoanele din generaţia Y (25 – 34 ani), milenialii, care îşi autoimpun un ritm foarte alert, considerând că viaţa lor are sens doar dacă este ocupată, dar şi generaţia X (35 – 49 ani), unde survine supraresponsabilizarea, odată cu apariţia copiilor, a ratelor şi a diverselor probleme de sănătate etc. Funcţiile executive care raportează internaţional, precum şi middle management-ul sunt cele mai afectate de presiune şi stres.

Senzaţia de oboseală cronică, sau burnout-ul, se manifestă prin epuizare emoţională, fizică şi psihică şi are ca simptome problemele de sănătate, dificultăţile cognitive, ştergerea graniţelor dintre viaţa profesională şi cea personală, negativismul, pierderea motivaţiei, lipsa auto-controlului.

„Cel mai bine este ca organizaţia să nu ajungă în zona de burnout a angajaţilor, iar acest lucru se poate realiza printr-un management corect asigurat de liderii companiei, relaţii sănătoase între angajaţi, precum şi curajul de a aborda problemele inerente. Totuşi, atunci când ne confruntăm cu situaţii îndelungate de stres şi când intervine burnout-ul, este necesar să se investească în traininguri specializate. Primul astfel de program al HPDI, Stress Fighters, a fost implementat în 2014, iar în mai 2019 am relansat varianta îmbunătăţită a acestuia. Ne adresăm tuturor celor care sunt expuşi în mod constant unor situaţii stresante, care simt că fiecare zi este una proastă şi că orice ar face, nu reuşesc să dea un sens acţiunilor repetitive pe care le execută zilnic. În 2019, am avut peste 500 de cursanţi în cadrul trainingurilor de prevenţie a burnout-ului şi momentan estimăm că în 2020 situaţia va fi similară ”, a adăugat Petru Păcuraru.

Programul de prevenire şi gestionare a sindromului burnout, relansat de HPDI în 2019, le oferă participanţilor instrumentele necesare pentru a putea să îşi desfăşoare activitatea zilnică fără să ajungă în stadiul de burnout, să înlăture situaţiile stresante din viaţa lor sau să gestioneze şi să iasă din starea de burnout, dacă aceasta s-a instalat deja. Obiectivele acestui training sunt înţelegerea conceptelor de stres şi burnout, diferenţierea factorilor de stres care pot fi controlaţi de angajat faţă de cei care nu depind de acesta, dobândirea tehnicilor de prevenţie a burnout-ului, auto-evaluarea nivelului de stres şi construirea unui plan pentru reducerea stresului şi evitarea burnout-ului.

„Pentru un angajator este important să identifice momentele în care organizaţia este supusă la o presiune mai mare decât în mod normal şi să apeleze periodic la traininguri menite să ajute la conştientizare şi la găsirea unor instrumente pentru a ieşi din zona de supraîncărcare. Creşterea nivelului de stres, care duce vertiginos către burnout, este una dintre cauzele principalele de renunţare la un loc de muncă”, a conchis fondatorul HPDI.

Din estimările companiei, la nivelul pieţei locale costurile pentru acest tip de traininguri variază între 1000 şi 5000 euro pe zi, în funcţie de numărul de participanţi, speakeri sau metodele aplicate.

HPDI derulează în prezent traininguri de prevenire şi gestionare a burnout-ului în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara şi Arad, iar clienţii provin cu precădere din domeniile bancar, IT, producţie şi comerţ. Sesiunile se desfăşoară pentru grupuri care variază între 6 şi 30 de participanţi.