În cea de-a 15-a ediţie a catalogului ZF Energie, dincolo de statisticile clasice, de zona de interviuri care este mereu inclusă în paginile anuarului, veţi descoperi o serie de analize dedicate anumitor tendinţe pe care le vedem foarte prezente în sectorul energetic.

Fenomenul prosumatorilor este analizat, discuţia din acest moment fiind legată de cum se poate transforma acest club într-o comunitate. România prosumatorilor în cifre arată aşa: puterea instalată în sistemele fotovoltaice depăşeşte 3,4 GW

♦ Aproape 300.000 de români produc energie electrică (264.833 persoane fizice şi 30.643 persoane juridce)

♦ Peste 65.000 de prosumatori au instalate baterii de stocare. Modelul prosumatorului a evoluat rapid în Uniunea Europeană, trecând în ultimii ani de la un concept experimental la o componentă integrată a infrastructurii energetice. Impulsul a venit din mai multe direcţii: legislaţia europeană care încurajează producţia distribuită, scăderea costurilor tehnologiei şi criza energetică din perioada 2021–2023, când preţurile ridicate la electricitate au determinat tot mai mulţi consumatori să caute soluţii de independenţă energetică. În România, în doar câţiva ani, cu peste 3,4 GW instalaţi, producţia de energie la nivelul gospodăriilor şi al companiilor mici a ajuns la dimensiunea unui segment comparabil cu unele capacităţi clasice de producţie.

Următoarea provocare este agregarea acestor prosumatori în comunităţi.

Centrele de date devin rapid una dintre cele mai critice infrastructuri ale economiei moderne, depăşind cu mult rolul asociat consumului de conţinut digital sau aplicaţiilor de tip AI, se arată în analizata dedicate acestui subiect. De la industrie şi apărare până la managementul infrastructurilor energetice, tot mai multe sisteme esenţiale depind de capacitatea de procesare şi stocare a datelor.

“Data centerele nu înseamnă doar chatGPT sau social media. Ele inseamnă industrie de apărare, infrastructura, industrii critice, putere de calcul, management , pentru multe industrii. Managementul infrastructurilor critice, care e făcut acum în cloud, e suportat de centre de date. S-au făcut extrem de multe progrese în ultimii 5 ani”, a spus Lucian Enaru, Country General Manager, Schneider Electric România, în cadrul ZF Power Summit 2026.

În acest context, România are un avantaj competitiv legat de costuri şi un potenţial clar de creştere, cu o capacitate care ar putea să se dubleze în următorii ani. Totuşi, acest potenţial este temperat de o serie de vulnerabilităţi – de la lipsa predictibilităţii şi viteza redusă de implementare a proiectelor, până la provocările legate de mixul energetic şi securitatea infrastructurilor. Într-o piaţă în care investiţiile se planifică pe termen lung, iar deciziile depind de stabilitate şi încredere, diferenţa nu mai este făcută doar de resurse, ci de capacitatea de a livra rapid, sigur şi coerent.

Tranziţia către mobilitatea electrică a devenit inevitabilă, însă nu şi uniformă, se arată în analiza inclusă în Anuarul ZF Energie şi dedicată acestui subiect. Europa Occidentală avansează accelerat, pe fondul unor politici publice consistente şi al investiţiilor în infrastructură. România evoluează într-un model intermediar, dominat de hibride şi puternic influenţat de volatilitatea programelor de stimulare.

Antreprenoriat, stocarea de energie, energia nucleară, potenţialul de M&A, plus aproape 20 de interviuri cu unii dintre cei mai puternici oameni din sectorul energetic, toate vă aşteaptă să le descoperiţi în cea de-a 15-a ediţie a Anuarului ZF Energie.