Iniţial, „brain rot” era folosit în mod ironic pentru a descrie materiale online absurde sau lipsite de sens. În timp, însă, termenul a devenit o formă de protest faţă de impactul reţelelor sociale asupra gândirii, atenţiei şi stării emoţionale.

Tiziana Bucec, creatoare de conţinut stabilită la Berlin, este una dintre vocile care vorbesc deschis despre acest subiect. Ea spune că a început să abordeze tema după ce a observat cum timpul petrecut pe social media îi amplifica anxietatea şi îi diminua prezenţa mentală, scrie CNN.

Deşi „brain rot” nu este un diagnostic medical, neurologii remarcă faptul că modul compulsiv de consum al informaţiei online activează mecanisme similare cu cele întâlnite în dependenţe, precum jocurile de noroc sau consumul de substanţe.

Scroll-ul perpetuu stimulează repetat eliberarea de dopamină – neurotransmiţătorul asociat cu recompensa şi motivaţia. Acest proces determină creierul să caute constant stimuli rapizi. Se reduce astfel capacitatea de a rămâne concentrat pe activităţi mai lente, dar esenţiale, cum ar fi lectura, munca profundă sau interacţiunile faţă în faţă.

Specialiştii consideră „brain rot” o consecinţă a expunerii îndelungate la materiale scurte, fragmentate şi lipsite de valoare educaţională sau emoţională.

Clipurile virale, provocările repetitive sau glumele scoase din context sunt concepute pentru a atrage atenţia imediat. Ele nu pot stimula gândirea pe termen lung.

Consumul continuu de astfel de conţinut poate antrena creierul să caute satisfacţie instantanee. În acest fel, activităţile ce necesită răbdare şi concentrare se transformă în experienţe percepute ca plictisitoare sau obositoare.

Chiar dacă impactul este mai preocupant în rândul celor mici, fenomenul nu se limitează la copii şi adolescenţi. Adulţii sunt la fel de expuşi, iar modul în care aceştia folosesc tehnologia influenţează direct comportamentul digital al copiilor.

Dacă părinţii îşi verifică constant telefonul, inclusiv în momente importante – cum ar fi condusul sau timpul petrecut împreună – transmit implicit ideea că acest obicei este normal.

Creierul copiilor are nevoie de experienţe variate pentru o dezvoltare sănătoasă: jocuri fizice, interacţiuni sociale, recunoaşterea expresiilor faciale şi gestionarea emoţiilor. Timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor poate înlocui aceste activităţi, afectând capacitatea de adaptare şi învăţare pe termen lung.

Expunerea continuă la conţinut rapid şi superficial poate duce la dificultăţi în menţinerea atenţiei şi în procesarea informaţiilor complexe.

Psihologii subliniază că nu orice consum de conţinut uşor este nociv. Fiecare generaţie a avut forme proprii de divertisment fără obiectiv precis, iar acest tip de relaxare poate fi benefic dacă nu interferează cu responsabilităţile şi dezvoltarea personală.

Problema apare atunci când materialele superficiale domină complet timpul liber, înlocuind activităţile care stimulează gândirea şi relaţiile autentice.

În locul restricţiilor totale, experţii recomandă stabilirea unor limite clare: intervale dedicate pentru social media, eliminarea aplicaţiilor de pe telefon sau accesarea platformelor doar prin browser.

Modificările de mediu sunt adesea mai eficiente decât simpla voinţă. Atunci când accesul este uşor îngreunat, scade semnificativ tendinţa de a intra automat într-un ciclu de scroll nesfârşit.

La început de an, mulţi specialişti sugerează reducerea timpului petrecut pe reţelele sociale ca pe o rezoluţie realistă şi benefică. Ideea nu este să renunţăm complet la tehnologie, ci să o folosim conştient, astfel încât să ne sprijine activităţile şi să nu ne consume atenţia.