♦ Transportatorii privaţi de pasageri de pe calea ferată au reuşit să câştige o cotă de circa 20% din această piaţă, potrivit calculelor ZF făcute pe baza afacerilor de anul trecut. Toţi jucătorii privaţi reuşesc să aibă profit pe calea ferată.

♦ Cele mai mari cinci companii private de transport pasageri pe calea ferată sunt Regio Călători (Georgeta Tănase) din Braşov, Transferoviar Călători (Călin Mitică) din Cluj-Napoca, Interregional Călători (Iulian Gaga) din Cluj-Napoca, Softrans (compania de transport a Softronic - Ionel Ghiţă) din Craiova şi Astra Trans Carpatic (Valer Blidar).

♦ Cel mai mare jucător privat de pe piaţa de transport călători pe calea ferată este Regio Călători din Braşov, care a raportat afaceri de 315 mil. lei anul trecut şi profit net de 12 mil. lei, rezultate în creştere faţă de anul anterior, arată datele publice. Compania are curse pe Bucureşti-Braşov, dar şi Bucureşti – Constanţa, acestea fiind rutele pe care este cea mai mare competiţie, dat fiind că sunt şi cele mai solicitate de pasageri.

În 2021, în iulie, compania anunţa că se retrage de pe ruta Bucureşti Nord- Aeroport Henri Coandă după ce operase zilnic zece curse dus-întors pe această rută.Compania este deţinută de Tănase Georgeta, potrivit ultimelor date.

♦ Al doilea cel mai mare transportator privat pe calea ferată este Transferoviar Călători din Cluj-Napoca, controlat de Călin Mitică, companie care a raportat anul trecut o cifră de afaceri în creştere la 235 mil. lei şi profit net d 13 mil. lei, potrivit mfinante.ro. De altfel, Transferoviar Călători este şi jucătorul care a reuşit să preia o treime din cursele operate pe linia Gara de Nord - aeroport Henri Coandă (Otopeni), o rută cu potenţial mare.

♦ Un alt jucător privat prezent pe calea ferată este Interregional Călători din Cluj-Napoca (acţionar Gaga Iulian), care efectuează curse pe ruta Baia Mare-Satu Mare şi care raporta anul trecut 135 mil. lei şi profit net de 2,5 mil. lei, potrivit datelor publice

♦ Pe transportul de pasageri pe calea ferată a pariat şi Ionel Ghiţă, acţionar al Softronic, care produce rame şi locomotive electrice. Softrans, compania de transport pasageri pe care a înfiinţat-o alături de alţi parteneri, raporta anul trecut afaceri de 46,3 milioane de lei şi profit net de 1,1 mil. lei, potrivit mfinante.ro. Cele trei trenuri electrice Hyperion, care pot ajunge la o viteză de 160 de kilometri pe oră, operează curse pe Craiova – Bucureşti – Constanţa şi pe Craiova – Bucureşti – Braşov, Braşov –Bucureşti – Constanţa, însă viteza cu care circulă este mult limitată de condiţia precară a căii ferate. În 2014, Softronic a construit primul tren electric (Hyperion) fabricat în România, finanţat de Garanti Bank cu 4,3 milioane de euro, iar în 2015 firma a livrat al doilea tren de acest tip.

♦ Mai mult, pe această piaţă a pariat şi industriaşul Valer Blidar, care controlează fabrica Astra Vagoane Călători din Arad, după ce a construit un tren cu şase vagoane şi a pus bazele companiei Trans Carpatic. În prezent, Astra Trans Carpatic asigură transportul feroviar al călătorilor pe Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad, Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Titu, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Compania are un tren de mare viteză care poate circula chiar şi cu 200 km la oră.

♦ Între timp, compania de stat CFR Călători, subvenţionată de stat, cel mai mare transportator de persoane de pe calea ferată, cu greu se menţine pe linia de plutire. A finalizat anul trecut cu afaceri de 3,4 mld. lei, în creştere cu 24% şi a raportat pentru prima dată profit net, după ce în perioada 2017-2023 înregistrase pierderi totale uriaşe de 1,3 miliarde de lei.

♦ Vârsta medie a locomotivelor şi automotoarelor CFR Călători este de 51 de ani, iar vârsta medie a vagoanelor este de 32 de ani, aşa cum se arată în Strategia de Material Rulant a CFR Călători pentru 2021-2024.