Unul dintre cei 9 judecători constituţionali se află în concediu legal de 8 zile, astfel că, potrivit legii de organizare şi funcţionare a CCR, instanţa constituţională nu poate lua mâine o decizie pe constituţionalitatea sau nu a proiectului privind pensiile speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dacă magistratul care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti judecă marţi o altă cerere de suspendare din CCR a judecătorului Dacian Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan. Solicitarea avocatei Silvia Uscov se judecă de către Secţia de Contencios a Curţii de Apel, primul termen pe fond al procesului fiind marţi.

Potrivit legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, „judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

Judecătorul Dacian Dragoş susţine că numirea sa îndeplineşte condiţiile de vechime impuse de lege şi nu crede că va fi suspendat. „Am chiar mai mult de 18 ani, am peste 20 de ani doar la Babeş-Bolyai, plus experienţa din altă parte. CV-ul meu a fost citit selectiv sau s-a trecut peste nişte lucruri evidente, cum ar fi faptul că sunt la şcoala doctorală a UBB, am cursuri şi doctoranzi în coordonare din 2013, deci nu văd cum poţi ignora astfel de lucruri.

Este vorba despre o activitate juridică, aşa cum cere Constituţia, pentru că şi CCR a interpretat acest lucru foarte clar”, a spus judecătorul pentru Antena 3.

Preşedintele Nicuşor Dan a spus că în cazul în care judecătorul Dacian Dragoş va fi suspendat printr-o decizie a instanţei – nu va lăsa CCR fără judecător: „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”.

Potrivit avocatei, ieri, avocaţii judecătorului Dacian Dragoş ar fi depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de strămutare a procesului ca ulterior, tot ieri, apărătorii lui Dragoş să o retragă.

În cazul în care magistraţii decid că judecătorul CCR Dacian Dragoş a fost numit cu încălcarea legii în forul constituţional, decizia este executorie iar Dragoş este suspendat din instanţă.

O altă cerere a avocatei Silvia Uscov, care-i priveşte pe Dacian Dragoş dar şi pe Mihai Busuioc este judecată mâine tot la Curtea de Apel Bucureşti. Data coincide cu şedinţa în care CCR ar fi trebuit să ia decizia – după mai multe amânări – pe proiectul privind pensiile speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan.

În ceea ce priveşte şedinţa de miercuri CCR, potrivit unor surse din magistratură, nu este exclusă o nouă amânare, a 5-a – pe reforma pensiilor speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan.

Unul dintre cei 9 judecători ai CCR, Gheorghe Stan, se află în concediu legal de 8 zile astfel că instanţa constituţională nu poate lua legal o decizie pe constituţionalitatea sau nu a proiectului, dacă un judecător care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.

Potrivit legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, art.58. – „Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri.”

Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susţine că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea şanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraţilor din PNRR.

Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune.

„Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. (…)

Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia.

Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susţine Curtea Supremă care a avertizat Guvernul, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”.