Judecătorii CCR au respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum şi a dispoziţiilor art.I pct. 5 şi 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) şi art.V alin.(1) şi (2) din lege.

De asemenea, a amânat pentru 20 octombrie decizia pentru obiecţiile de neconstituţionalitate a mai multor legi din Pachetul 2 de reforme.

Este vorba despre legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cea pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, legea nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului, precum şi pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului, precum şi cea pentru modificarea şi completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri s-a află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat secţiile unite ale magistraţilor, care au decis să atace legea la Curtea Constituţională, reclamând că mai multe articole din actul normativ sunt neconstituţionale.

Potrivit proiectului adoptat de Guvern, vechimea necesară pensionării magistraţilor creşte de la 25 la 35 de ani, iar pensia se reduce de la 100% la 70% din ultima remuneraţie netă. Reforma prevede o perioadă de tranziţie de 10 ani, după care pensionarea va fi la 65 de ani.