Curtea Constituţională a României a amânat, pentru a treia oară consecutiv, pronunţarea în cauza privind legea pensiilor magistraţilor. Şedinţa programată pentru luni, 29 decembrie 2025, a fost suspendată din nou din motivul lipsei de cvorum, după ce 4 judecători constituţionali numiţi de PSD nu s-au prezentat în sală.

Legea care modifică sistemul de pensii speciale pentru judecători şi procurori, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, se află în controlul CCR după o sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Decizia Curţii trebuia iniţial să fie pronunţată în 10 decembrie, dar a fost amânată mai întâi pentru 28 decembrie, iar apoi pentru 29 decembrie. În ultimele două dăţi amănarea s-a produs din cauza lipsei numărului minim de judecători prezenţi pentru a întruni cvorumul legal.

Plenul CCR nu a putut funcţiona legal deoarece doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenţi la şedinţa de azi. Pentru pronunţarea unei decizii definitive este necesară prezenţa a cel puţin şase judecători.

Cei patru membri ai CCR numiţi la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, nu au participat la şedinţă, după ce în şedinţa de duminică au părăsit sala în prima parte a şedinţei, ceea ce a făcut imposibilă întrunirea cvorumului.

Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat oficial că următoarea şedinţă de deliberări a fost stabilită pentru 16 ianuarie 2026.

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că nu poate comenta în detaliu situaţia internă a Curţii şi că explicaţii în legătură cu amânarea deciziei ar trebui furnizate chiar de CCR, subliniind că instituţia este „un organism politico-juridic independent”.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, a anunţat că va iniţia o amplă modificare a legii de funcţionare a Curţii Constituţionale. „CCR nu poate fi o arenă de negociere ca la piaţă! Dreptul şi principiile trebuie să primeze!”

Reforma pensiilor speciale presupune stabilirea acestora la maxim 70% din ultimul salariu net, creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani, cât şi creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani.