LIVE: Eveniment lansare EY Attractiveness Survey Romania - O transmisiune ZF Partners Events

Câţi bani cheltuie un român lunar pe alimente. Este cel mai scump coş de cumpărături din regiune, cu 25% peste cel din Cehia, unde salariul mediu e dublu

Autor: Cristina Roşca Postat la 18 mai 2022 79 afişări

Câţi bani cheltuie un român lunar pe alimente. Este cel mai scump coş de cumpărături din regiune, cu 25% peste cel din Cehia, unde salariul mediu e dublu

Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-şi cumpăra alimente, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia şi cu 55% peste cea din Ungaria.

♦ Valoarea coşului de cumpărături poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate ♦ Analiza ZF nu ţine cont de cantităţile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate ♦ Un român cheltuie lunar pe mâncare mai mult decât un ceh sau un ungur, deşi are salariul mediu net lunar mai mic decât aceştia l Totodată, este cunoscut faptul că în România fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

Un român cheltuie în medie pe lună 146 de euro pentru a-şi cumpăra alimente, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri. Suma este cea mai mare din regiune, cu 25% peste valoarea din Cehia şi cu 55% peste cea din Ungaria. Cel mai „ieftin“ coş de cumpărături în supermarket este întâlnit în Bulgaria, care este de altfel şi cea mai săracă ţară din UE, urmată de România pe penultimul loc în clasament. Un locuitor al ţării vecine de la sud de Dunăre cheltuie în medie lunar doar 82 de euro pentru a-şi asigura necesarul de mâncare, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare Euromonitor. Cifrele sunt aferente anului 2020, cel mai recent an pentru care există date. Ele sunt în continuare relevante dat fiind că ilustrează o situaţie regională şi pun România în perspectivă.

Este adevărat că inflaţia este astăzi una dintre principalele probleme locale şi globale deopotrivă, însă acest fenomen s-a acutizat în special în 2022, când antreprenorii şi executivii din retail şi FMCG spun că preţurile au crescut la raft şi cu 10%. La nivelul lui 2021 însă, preţurile nu au fost cu mult diferite de cele din anul anterior, astfel că valoarea coşului de cumpărături nu trebuie să difere foarte mult de datele Euromonitor. La finalul acestui an însă, situaţia ar putea arăta diferit, dat fiind că deşi inflaţia este de aşteptat să se tempereze, ea nu se va mai întoarce prea curând la nivelurile „cuminţi“ de circa 2%.

Astfel, datele pe 2022 ar putea să arate un coş mai scump faţă de nivelul de 146 de euro prezentat de ZF, însă nu neapărat. Valoarea coşului poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate. Analiza ZF nu ţine cont de cantităţile cumpărate, ci doar de suma totală cheltuită pe produse de bază, de strictă necesitate.

În condiţiile în care preţurile cresc puternic, dar bugetele de cumpărături nu ţin pasul cu aceste majorări, comportamentul de consum se schimbă. Astfel, oamenii fie cumpără mai puţin (ca număr de bucăţi), fie cumpără mai ieftin, aşa că la final suma nu se schimbă prea mult. Asemenea modificări ale comportamentului de consum sunt deja vizibile, spun oficialii din industrie.

Această situaţie poate avea însă şi un impact pozitiv, şi anume reducerea risipei alimentare. Este cunoscut faptul că, pe plan local, fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

Antreprenorul Feliciu Paraschiv, proprietarul unuia dintre cele mai puternice lanţuri locale de supermarketuri, Paco, pune obiceiul oamenilor de a cumpăra în exces în special produse alimentare pe seama penuriei de dinainte de 1989, dar şi pe promovările agresive făcute de departamentele de vânzări ale companiilor, care vor să introducă în piaţă produse noi şi să atragă cumpărători.

Spre exemplu, o familie ajunge să arunce 16 kilograme de alimente în perioada sărbătorilor, când cumpărăturile pentru mesele de acasă sunt mai consistente, conform datelor retailerului Cora România. Cantitatea e dublă faţă de cea din lunile obişnuite, când oricum se aruncă mult.

„Odată cu creşterea preţurilor, consumatorii nu vor mai face suprastocuri, chiar dacă iniţial aceasta este tendinţa“, a spus recent Marinel Iacob, director de calitate al producătorului de carne de pui Agricola Internaţional din Bacău.

Chiar şi aşa, un român cheltuie mult pe mâncare lunar, deşi salariul său e mai mic decât al unui ceh sau al unui ungur. Chiar dacă majorările de preţuri vor schimba comportamentul de consum, această discrepanţă regională dintre suma cheltuită pe mâncare - care este o necesitate - şi salariu rămâne.

Un executiv din comerţul modern explica anterior situaţia spunând că în România preţurile sunt aliniate la UE, pe când salariile nu. Faptul că un consumator local cheltuie pe produse de bază o bună parte din încasări face ca lui să nu îi mai rămână prea mult pentru alte activităţi sau produse, de la educaţie la haine şi de la sănatate la recreere.

Din totalul sumei lăsate la casele de marcat ale supermarketurilor şi hipermarketurilor pe mâncare, cea mai mare parte merge, în cazul românilor, către carne (circa 33% din total). Apoi, se află la egalitate pâinea şi produsele de panificaţie, legumele şi lactatele (inclusiv ouă), fiecare „mâncând“ 15-16% din buget.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
cehia,
alimente,
cheltuieli,
roman,
regiune

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.