♦ Acest nou impozit  pe cifra de afaceri a băncilor se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de bănci ♦ Băncile plătesc cu 50% mai mulţi bani la buget odată cu acest nou impozit ♦ Profitul sistemului bancar românesc a urcat în 2023 la un nou maxim istoric de aproape 14 mld. lei.

Băncile comerciale din România au început să plătească din acest an impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, iar suma cumulată care s-a adunat în conturile Ministerului Fi­nan­ţelor pentru acest impozit în pri­mul trimestru (T1) din 2024 a fost de 320,6 mil. lei, potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională de Admi­nistrare Fiscală (ANAF) pentru ZF.

Plăţile pentru acest impozit suplimentar se fac trimestrial, iar prima plată trebuia să fie realizată până în 25 aprilie.

Dacă presupunem că şi în următoarele trei trimestre băncile vor plăti aceeaşi sumă la Fisc, ar reieşi circa 1,3 mld. lei ce ar putea fi daţi de bănci în contul acestui impozit suplimentar pentru întregul an 2024.

„Conform execuţiei de casă a bugetului de stat, sumele încasate în contul «Impozitul pe cifra de afaceri realizată de instituţiile de credit» până la data de 30 aprilie 2024 au fost în valoare de 320,58 mil. de lei“, a transmis ANAF la solicitarea ZF.

Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de instituţiile de credit.

Pentru anul 2023 băncile au plătit în contul impozitului pe profit aproape 2,3 mld. lei, după cum indică datele transmise de ANAF. Ipotetic, dacă şi în 2024 băncile ar plăti impozit pe profit de 2,3 mld. lei, precum şi impozitul suplimentar estimat la 1,3 mld. lei pentru un an întreg, ar reieşi o sumă de 3,6 mld. lei plătită de instituţiile de credit în contul celor 2 impozite, adică băncile vor plăti cu 50% mai mulţi bani la buget decât până acum.

Pentru primul trimestru din 2024 băncile au plătit aproape 500 mil. lei (494,3 mil. lei) în contul impozitului pe profit.

„Conform execuţiei de casă a bugetului de stat, sumele încasate în contul «Impozit pe profit de la băncile comerciale» în anul 2023 au fost în valoare de 2.262,61 mil. de lei, iar în primul trimestru al anului 2024 în valoare de 494,29 mil. de lei“, a mai transmis ANAF pentru ZF.

Profitul la nivelul întregului sistem bancar a urcat în anul 2023 la un record de aproape 14 mld. lei (13,7 mld. lei), depăşind nivelul din 2022, de circa 10 mld. lei, în contextul dobânzilor mari.

Şi BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băncilor. Calculele băncii centrale au luat în considerare o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023.

Această taxă bancară suplimentară nu are termen-limită de aplicare, fiind cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere). Iar cotele de impozitare sunt de 2% pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2025 inclusiv, respectiv de 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

În anul 2024, Ministerul Finanţelor aşteaptă la buget 3,1 mld. lei de la bănci, din care 2,3 mld. lei din impozitul pe profit şi 0,8 mld. lei din impozitul pe cifra de afaceri, conform legii bugetului.

Acest nou impozit va putea fi gestionat de bănci, mai ales de băncile mari, şi deşi acestea vor plăti mai mulţi bani la buget, sistemul bancar va rămâne cu un profit consistent şi în 2024, după ce în 2023 câştigul a atins un nou nivel record, de aproape 14 mld. lei.

Cifra de afaceri luată în calculul noului impozit suplimentar ar include veniturile băncilor din activitatea operaţională, nu şi venituri excepţionale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane).

Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane, câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi cele nedestinate tranzacţionării (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net şi alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.

Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor odată cu majorarea accelerată a dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare. Astfel, a existat iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor în Italia, Spania, Lituania sau Slovenia. Iniţiativele menţionate au caracter excepţional şi sunt limitate în timp. Însă, autorităţile din România au introdus în cadrul unui pachet de reforme fiscale taxa bancară suplimentară cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar consemnat, cu introducerea unor cote de impozitare diferenţiate (2% din cifra de afaceri în 2024, respectiv 2025, urmând ca taxă să fie redusă începând cu anul 2026), susţine BNR.

Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

Cum se calculează, declară şi plăteşte impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor

► Instituţiile de credit (persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine) datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2025 inclusiv;

b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

► Cifra de afaceri cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe şi comisioane; d) câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net; f) câştiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plăteşte trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I - III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

► Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri este cheltuială nedeductibilă.

► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

► Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.