♦ Banca Transilvania, care a devenit cea mai mare bancă de pe piaţa locală după preluarea Volksbank şi a Bancpost, a ajuns lider şi în topul privind numărul de salariaţi şi în cel privind nivelul cheltuielilor de personal, având şi cea mai mare creştere a numărului de angajaţi în ultimul deceniu ♦ După mai mult de un deceniu, cu toate creşterile salariale, bancherii au coborât de pe primul loc deţinut în 2008 spre finalul topului 10 al celor mai bine plătiţi salariaţi din economie.

Mai mult de un sfert dintre bancheri au plecat din acest domeniu şi peste 43% dintre sucursalele bancare şi-au închis porţile la nivelul întregului sistem bancar în perioada 2008-2021, odată cu tăierea costurilor, mutarea unei părţi din activitatea bancară în mediul online, dar şi ca urmare a dispariţiei mai multor bănci din statistici .

Pandemia de COVID-19 a făcut ca restructurarea sistemului bancar să se accentueze în 2020 şi 2021, astfel că băncile care activează pe piaţa românească au ajuns să aibă la sfârşitul primelor nouă luni din 2021 un număr de 51.713 angajaţi, în timp ce numărul sucursalelor a coborât la 3.695.

Analizând evoluţia din ultimul an, se observă că între 9 luni din 2020 şi 9 luni din 2021 un număr de 1.044 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc şi 184 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise, potrivit datelor BNR. Comparativ, între 9 luni/2019 şi 9 luni/2020 un număr de 198 de sucursale bancare şi-au închis porţile şi 151 de bancheri au părăsit acest domeniu. Ritmul restructurării s-a intensificat faţă de primele nouă luni din 2020 în ceea ce priveşte numărul de salariaţi.

Pe parcursul întregului an 2020, un număr de 183 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 456 de salariaţi au plecat din sistem, după ce în 2019 peste 320 de unităţi bancare au fost închise şi 631 de salariaţi au ieşit din banking. La sfârşitul anului trecut băncile de pe piaţa românească aveau 52.650 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 3.835. În anul 2018 un număr de 214 sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 1.307 salariaţi au plecat din sistem.

La începutul crizei economice precedente, din 2008/2009, restructurările operate pe piaţa bancară locală au fost destul de ezitante, însă s-au accentuat ulterior.

Infrastructura industriei bancare a atins apogeul în anul de boom economic şi explozie a creditării 2008, când reţelele teritoriale au ajuns la un record de 6.552 de sucursale şi agenţii în care lucrau peste 71.600 de angajaţi.

Faţă de 2008 se observă că mai mult de un sfert dintre bancheri au plecat din bănci şi peste 43% dintre sucursale s-au închis. Concret, 19.909 salariaţi au plecat din sistem comparativ cu vârful din 2008, scăderea fiind de 27,8%. Totodată, 2.857 de unităţi bancare s-au închis în această perioadă, ajustarea fiind de 43,6%.

Dincolo de impactul pandemiei de COVID-19, care a mutat în 2020 şi în 2021 în mediul online mare parte din activitatea bancară şi nu numai, în ultimii ani ajustarea reţelei teritoriale a băncilor a venit şi în urma tăierii costurilor, dar şi pe fondul consolidării sistemului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi în urma tranzacţiilor cu portofolii. Numărul băncilor de pe piaţa românească a coborât la 34.

În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a pandemiei, care a accelerat procesul de digitalizare, dar şi consolidarea sistemului bancar autohton se va manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în special cele cu o cotă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cumpărători, costurile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari.

Analizând individual situaţia celor mai mari bănci după active de pe podium din România, vedem că Banca Transilvania, care a devenit cea mai mare bancă de pe piaţa locală după preluarea Volksbank şi a Bancpost, a ajuns lider şi în topul privind numărul de salariaţi şi în cel privind nivelul cheltuielilor de personal, având şi cea mai mare creştere a numărului de angajaţi în ultimul deceniu.

Astfel, banca din Cluj avea după primele nouă luni din 2021 un număr de angajaţi activi de 8.521, peste numărul de la finalul anului 2020, de 8.359. Faţă de anul 2009, Banca Transilvania are cu peste 3.000 de salariaţi în plus. Dacă comparăm situaţia de la final de 2020 cu cea din 2009, numărul angajaţilor a crescut la Banca Transilvania cu 2.860. În ceea ce priveşte volumul cheltuielor de personal la cea mai mare bancă din România, acesta este mai mult decât dublu (mai mare de 2,6 ori) faţă de 2009. La finalul perioadei ianuarie-septembrie 2021 Banca Transilvania avea cheltuieli de personal de 854,9 mil. lei.

Angajaţii Băncii Transilvania sunt pe podium şi în topul celor mai bine plătiţi salariaţi din băncile mari.

În cazul BCR, a doua cea mai mare bancă după active, nu au fost comunicate informaţii privind cheltuielile cu personalul după primele nouă luni din 2021, dar la finalul anului 2020 banca avea 5.201 angajaţi, în scădere cu 3.225 faţă de 2009. Iar cheltuielile de personal la BCR erau la final de 2020 de circa 696 mil. lei, în scădere cu 16,7% faţă de 2009.

BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa locală după active, avea în primele nouă luni din 2021 un număr mediu de 6.204 angajaţi (6.528 la final de 2020), în scădere cu 1.844 faţă de 2009. Numărul total de angajaţi activi ai BRD la sfârşitul primelor nouă luni din 2021 a fost de 6.088 (6.357 la 31 decembrie 2020). Cheltuielile de personal ale băncii româneşti cu capital francez au ajuns după primele nouă luni din 2021 la 573,8 mil. lei, în scădere cu 10% faţă de 2009.

Dacă înainte de criza economică şi financiară din 2008/2009 profesia de bancher evidenţia imaginea celor mai bine plătiţi angajaţi din economie, în ultimii ani această profesie şi-a mai pierdut din atractivitate, fiind înlocuită de profesiile din sfera IT, unde sunt cele mai mari salarii în prezent din România.

După mai mult de un deceniu, cu toate creşterile salariale, bancherii au coborât de pe primul loc deţinut în 2008 spre finalul topului 10 al celor mai bine plătiţi salariaţi din economie.

Însă, chiar dacă nu mai sunt în topul celor mai mari câştiguri din economia României, după scăderile din anii de criză, salariile bancherilor au intrat pe un trend ascendent în ultimii ani, fiind majorate, astfel că băncile au avut în ultimii ani cheltuieli de funcţionare tot mari, în ciuda procesului de restructurare a unităţilor teritoriale.

Salariul mediu din sectorul bancar a ajuns anul trecut la valoarea de 5.747 lei, net pe lună, în creştere cu 7% faţă de 2019, după cum indică statisticile.

Câştigul mediu net al bancherilor este aproape dublu faţă de salariul mediu net pe economie. Însă, ritmul de creştere al salariilor din bănci rămâne sub evoluţia salariului mediu net de la nivelul întregii economii, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Dacă privim veniturile la nivel de top management în sectorul privat, sunt şefi de bănci care câştigă în medie 30.000 de euro. În sectorul public, preşedinţii celor două bănci de stat CEC Bank şi EximBank, Bogdan Neacşu şi Traian Halalai, au câştigat peste 1,2 mil. lei (250.000 de euro) în anul 2020, adică peste 20.000 de euro pe lună, conform declaraţiilor de avere publicate.

Potrivit statisticilor Autorităţii Bancare Europene (EBA), România a avut în 2019 trei bancheri cu câştiguri anuale de peste un milion de euro, adică 84.000 de euro/lună şi 4.000 de euro pe zi.

La nivelul sistemului bancar, cheltuielile cu personalul au rămas dominante în structura costurilor de exploatare ale băncilor (48%), ca urmare a uşoarei creşteri a salariului mediu net agregat. Băncile mari cumulează 73,1% din cheltuielile operaţionale (pondere situată sub cota lor de piaţă, rezultat al unei eficienţe operaţionale mai ridicate), potrivit BNR.

În ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor, băncile cu un nivel mai înalt al pregătirii personalului bancar sunt mai eficiente şi profitabile, înregistrând niveluri mai scăzute ale ratelor creditelor neperformante după criza financiară mondială, după cum reiese dintr-un studiu realizat de experţi din BNR.