Păstrăvul curcubeu crescut în „cuşti” subacvatice în Marea Neagră a transformat Turcia într-un jucător important pe piaţa mondială de somon, cu exporturi care au explodat de la 500.000 de dolari în 2017 la 86 de milioane de dolari anul trecut.

Producţia de păstrăv, comercializat sub denumirea de „somon turcesc", a crescut spectaculos în ultimul deceniu.

Anul trecut, ţara a exportat peste 78.000 de tone de păstrăv crescut în apele mai reci din nordul Mării Negre, de 16 ori mai mult decât în 2018, generând venituri de aproape 498 de milioane de dolari.

Principalul client este Rusia, care reprezintă 74,1% din exporturi, urmată de Vietnam cu 6%, apoi Belarus, Germania şi Japonia. Rusia, care a interzis somonul norvegian în 2014 după sancţiunile pentru anexarea Crimeei, a oferit Turciei „o piaţă disponibilă, uşor accesibilă", potrivit AFP.

Succesul se bazează pe mai mulţi factori: experienţa Turciei în creşterea bibanului de mare şi a doradei, unde este lider european, folosirea rezervoarelor din ţară pentru creşterea iniţială a peştilor, şi temperatura optimă a Mării Negre între octombrie şi iunie. De asemenea, „somonul turcesc" este cu 15-20% mai ieftin decât cel norvegian.

Mulţi producători turci încearcă să obţină certificări internaţionale pentru a pătrunde pe pieţele europene, unde norvegienii au control.

Totuşi, creşterea rapidă ridică probleme. Un studiu din 2024 arată că aproape 70% din păstrăvi mor prematur din cauza bolilor şi gestionării necorespunzătoare. Companiile recunosc rate de mortalitate între 5% şi 50%.

Fermele piscicole au atras şi furia pescarilor locali, care susţin că cuştile cu diametrul de 50 de metri blochează mişcarea peştilor sălbatici şi îi forţează să pescuiască mai departe de coastă.