„Restricţiile de piaţă şi marcarea re­gu­lilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerinţele de pro­iec­tare a produselor pe­ntru sticle se aplică înce­pând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de res­­pon­sa­bilitate extinsă a pro­du­cătorului se aplică de la 31 decembrie 2024“, spun re­pre­zentanţii companiei de audit şi con­sul­tanţă PwC într-un articol pe site-ul propriu.

Mai exact, de la începutul lui iulie se interzice comercializarea de produse speci­fice din plastic, respectiv tacâmurile şi farfuriile de unică folosinţă, beţişoarele de urechi, paiele/beţele pentru agitat băuturi, beţele care se ataşează baloanelor, pro­du­sele realizate din materiale plastice degra­dabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

În acest sens, statele membre trebuie să adopte legislaţia privind măsurile impuse pentru interzicerea sau restricţionarea comercializării produselor din plastic. Între timp însă, agenţii economici au început deja să-şi adapteze stra­te­gia de afaceri în funcţie de prevederile Directivei de plas­tic, spun reprezentanţii PwC.

Spre exemplu, în mai 2021 Auchan România va sista vânzarea veselei din plas­­tic de unică folosinţă şi va elimina am­ba­la­je­le din plastic pentru toate pre­pa­ra­tele co­man­date la pachet. În acelaşi timp, com­­pa­nia a început să dezvolte o ga­mă pro­prie de alternative reu­ti­li­za­bile. 

Potrivit studiilor com­paniei, la nivel mondial, industria alimentară con­­sumă cea mai mare can­titate de plastic în fabricarea am­ba­lajelor, 72% dintre aces­­tea nefiind recu­perate vreodată şi ajun­gând în natură.

Iniţiative similare au anunţat şi alţi retaileri, unii chiar înainte ca UE să adopte această directivă. Un exemplu este REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, compania ce deţine re­ţelele Kaufland şi Lidl. Câteva dintre acţiunile ce fac parte din această strategie sunt scoaterea de la vânzare a articolelor de plastic de unică folosinţă precum ta­câ­muri, farfurii şi pahare, în 2019, şi a sa­coşelor de unică folosinţă din plastic con­venţional, în 2018, prin care compania esti­mează că sunt economisite anual apro­ximativ 598 de tone de plastic.

În plus, în anul 2019, Lidl România a înlocuit pungile din plastic subţire pentru cântărirea fructelor şi legumelor cu o alternativă din material compostabil şi biodegrabdabil, iar la începutul lui 2020 a introdus şi săculeţi reutilizabili pentru fructe şi legume, încurajând astfel clienţii să adopte un comportament responsabil faţă de mediu. Astfel de săculeţi au fost introduşi în ofertă şi de alţi retaileri precum Mega Image sau Kaufland.

Mai mult, de la începutul anului 2021 Lidl taxează fiecare pungă de plastic de la raionul de fructe şi legume cu 0,09 lei (nouă bani), parte a aceeaşi strategie de a reduce consumul de plastic. Kaufland a luat o măsură similară în 2019.

„Fiind oferite în mod gratuit atâta timp, ne-am consolidat obiceiul de a considera pungile de unică folosinţă fără valoare şi de aceea să le folosim excesiv, să le irosim, fără să ne gândim că ele au un impact de mediu. Generăm foarte multe deşeuri şi este timpul să ne schimbăm obiceiurile la cumpărături. Am listat pungi biodegradabile, însă nu le vom oferi gratuit, din dorinţa de a limita irosirea lor şi a transmite clienţilor un mesaj de responsabilitate“, declara în 2019 Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs Kaufland România.

Astfel, retailerii mari au început deja de mai multă vreme să elimine produsele din pastic de unică folosinţă din magazine. Deadline-ul oficial e foarte aproape însă pentru toată lumea, 3 iulie.