PDL, UDMR şi PPDD au anunţat că atacă proiectul de lege la Curtea Constituţională, în timp ce Forţa Civică a lui MRU şi-a adus aminte de tacticile de luptă de vara trecută şi a ameninţat că va boicota un referendum de revizuire a Constituţiei dacă actuala putere insistă să introducă modificări nedemocratice, cum ar fi desemnarea premierului exclusiv de către partidul care ocupă cele mai multe mandate parlamentare, obligaţia preşedintelui ţării de a-l accepta şi dizolvarea parlamentului dacă în 30 de zile de la desemnarea premierului nu se ajunge la o majoritate care să-l voteze.

Principalele propuneri de modificare includ, în afară de această schimbare fundamentală a modului de desemnare a premierului, unificarea la patru ani a mandatului preşedintelui şi cel al parlamentului şi imposibilitatea de angajare a răspunderii guvernului mai mult de o dată în fiecare legislatură. Legislativul ar urma să fie bicameral, cu Camera formată din cel mult 300 de aleşi şi Senatul ca reprezentant al viitoarelor regiuni. Sistemul electoral va fi proporţional, cu vot pe liste.

Comisia Constituţională condusă de Crin Antonescu urmează să definitiveze proiectul de modificare a legii fundamentale până la 20 iunie, astfel încât acesta să poată fi adoptat de Senat până la vacanţa de vară, de Cameră în sesiunea de toamnă şi apoi supus referendumului popular în octombrie.

De remarcat este modul ferm în care UDMR a continuat să se lupte nu doar pentru scoaterea din Constituţie a titlului de "stat naţional" pentru România (demers eşuat), dar şi pentru ca maghiara să fie recunoscută ca limbă regională, minorităţile să fie recunoscute ca factor constitutiv al statului român, iar regionalizarea în forma actuală să nu aibă loc, întrucât ar duce la desfiinţarea judeţelor cu populaţie majoritar maghiară. Congresul formaţiunii a recomandat inclusiv constituirea unor regiuni cu statut special (probabil în forma din vremea lui Stalin?).

Agresivitatea pledoariei UDMR se explică atât prin statutul aparte al formaţiunii, de arbitru etern între stânga şi dreapta politicii de la noi, cât şi prin susţinerea entuziastă din partea forţelor poltice de la Budapesta, reprezentate la congres. Reuters notează că programul premierului Viktor Orban de a le da drept de vot maghiarilor din diaspora, la alegerile de la anul din Ungaria, se bucură de popularitate în rândul electoratului.