De la căderea comunismului PIB-ul României a crescut de 7 ori în 32 de ani, nivelul de trai a crescut, dar în aceeaşi vreme 4 milioane de români trăiesc în afara graniţelor şi populaţia a scăzut de la 23 de milioane în 1990 la 19 milioane în 2022

Autor: Răzvan Botea Postat la 01 septembrie 2022 81 afişări

În iunie 1987, cu mai bine de patru ani înainte de căderea Uniunii Sovietice, preşedintele american Ronald Reagan, în cadrul unui discurs în Berlin, i s-a adresat liderului sovietic Mihail Gorbaciov: „Domnule Gorbaciov, dărâmaţi acest zid!“. Trei ani mai târziu, Gorbaciov deschidea calea reunificării Germaniei, iar astăzi Germania este motorul economiei europene, cu un sfert din PIB-ul Uniunii Europene.

De la căderea comunismului PIB-ul României a crescut de 7 ori în 32 de ani, nivelul de trai a crescut, dar în aceeaşi vreme 4 milioane de români trăiesc în afara graniţelor şi populaţia a scăzut de la 23 de milioane în 1990 la 19 milioane în 2022

Mihail Gorbaciov, personaj-cheie în căderea comunismului din estul Europei şi destrămarea Uniunii Sovietice, a murit, marţi, la vârsta de 91 de ani.

În iunie 1987, cu mai bine de patru ani înainte de căderea Uniunii Sovietice, preşedintele american Ronald Reagan, în cadrul unui discurs în Berlin, i s-a adresat liderului sovietic Mihail Gorbaciov: „Domnule Gorbaciov, dărâmaţi acest zid!“. Trei ani mai târziu, Gorbaciov deschidea calea reunificării Germaniei, iar astăzi Germania este motorul economiei europene, cu un sfert din PIB-ul Uniunii Europene.

Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a murit, marţi, la vârsta de 91 de ani într-un spital din Moscova în care era internat. El este considerat cel care a pus capăt Războiului Rece, după ce a încheiat un acord de dezarmare cu SUA, dar şi cel care a adus căderea Uniunii Sovietice. A promovat politicile cunoscute ca glasnost şi perestroika, care au însemnat, printre altele, şi o introducere rudimentară a economiei de piaţă în Uniunea Sovietică.

Ca urmare a politicilor lui Gorbaciov, revoluţiile din 1989, inclusiv Revoluţia Română, nu au mai fost înăbuşite de URSS, cum au fost cea ungară din 1956 sau cehoslovacă din 1968, cunoscută ca Primăvara de la Praga. Prin urmare, a fost posibilă şi căderea dictaturii din România.

Consecinţă a trecerii de la economia planificată la economia de piaţă, PIB-ul României a crescut de 7 ori, de la 36 mld. de euro (echivalent în preţuri curente, pentru că moneda euro nu exista la vremea respectivă) în 1990 la un PIB de 240 de mld. de euro în 2021. Cu toate acestea, dacă în 1990 România avea o populaţie de 23 de milioane de oameni, în 2022 mai are 19, iar 4 milioane de români trăiesc în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie.

„Primul avantaj al unei economii de piaţă în faţa economiei planificate este alocarea mult mai bună a resurselor. Sistemul socialist a dat greş peste tot, inclusiv în China, care are o formă capitalistă de organizare a proprietăţii. Nicăieri în lume nu a funcţionat modelul socialist“, comentează Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele asociaţiei analiştilor financiari CFA România.

E drept însă, economia a avut nevoie de o perioadă de tranziţie de circa 10 ani, înainte să înceapă urcuşul. În 1992, PIB-ul Românei în termeni nominali scăzuse la 15 mld. de euro, la mai puţin de jumătate faţă de 1990. De abia în 2000 a crescut peste nivelul din 1990 şi  de atunci a crescut constant, până la criza din 2008-2009.

Anii 2000 au reprezentat o bornă importantă pentru economia României, odată cu aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, care era de neimaginat cu doar 10 ani în urmă. Deşi în urma altor ţări din fostul bloc comunist precum Polonia sau Ungaria, investiţiile străine au început să îşi facă loc în România şi acest lucru s-a văzut în creşterea economică.

„Faptul că ne-am setat că ţintă să intrăm în Uniunea Europeană a ajutat enorm. Am intrat în 2007, dar până atunci am avut un  proces de negociere şi adaptare a economiei la economia de piaţă, forţaţi de negocierile de aderare. NATO a adus securitate, Uniunea Europeană organizare economică“, mai spune Codirlaşu.

Cine a fost Mihail Gorbaciov, considerat omul care a încheiat Războiul Rece, dar şi cel care a adus prăbuşirea Uniunii Sovietice

Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut la 2 martie 1931 în Stavropol, URSS), oficial sovietic, a fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991 şi preşedinte al Uniunii Sovietice.

► În 1952 a intrat la facultatea de drept a Universităţii de Stat din Moscova şi a devenit membru al Partidului Comunist. A absolvit în 1955.

► În 1987-1988 a iniţiat reforme mai profunde ale sistemului economic şi politic sovietic. Sub noile sale politici glasnost („deschidere“) şi perestroika („restructurare“), au fost întreprinse primele încercări modeste de democratizare a sistemului politic sovietic. Sub perestroika, unele mecanisme limitate de piaţă liberă au început să fie, de asemenea, introduse în economia sovietică.

► În vara lui 1990, el a fost de acord cu reunificarea Republicii Democrate Germane (RDG) cu Germania Federală.

► În 25 decembrie 1991, Gorbaciov a demisionat de la preşedinţia Uniunii Sovietice, care a încetat să mai existe în aceeaşi zi.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
pib,
comunism,
economia romaniei

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.