Starea mediului se degradează de la an la an în Bucureşti şi impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieţii locuitorilor.

Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicaţiile Uniunii Europene, infrastructura gri şi deşeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureşteni, arată cea de-a doua ediţie a raportului „Starea mediului în Bucureşti”, realizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti prin Platforma de mediu pentru Bucureşti.

Raportul evidenţiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi de acţiune structurală din partea autorităţilor, organizaţiilor şi locuitorilor oraşului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.

Traficul intens, arderea deşeurilor şi activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din Bucureşti să fie din ce în ce mai greu de respirat. Oraşul este sufocat zilnic de un număr mare de maşini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului.

Centralele termice poluează şi ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf şi pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot şi dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deşeurilor în localităţile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanţe periculoase.

În multe cartiere din Bucureşti se înregistrează frecvent depăşiri ale limitelor legale pentru mai mulţi poluanţi. O problemă tot mai accentuată este şi ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare şi favorizează apariţia smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii şi persoanele cu afecţiuni respiratorii.

Aceste depăşiri vin în contextul în care Bucureştiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinţi. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria oraşului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obişnuită.

Aproape 80% din suprafaţa oraşului este acoperită de asfalt sau construcţii, ceea ce înseamnă mai puţină răcoare naturală şi mai mult disconfort. În acelaşi timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetaţie urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureştiul a pierdut peste 500 de hectare de spaţii verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente şi 55% dintre case sunt la mai puţin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puţin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscaţi propuşi pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulţi ca cei plantaţi.

Deşi rar menţionată, biodiversitatea urbană este o componentă esenţială a ecosistemului oraşului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum şerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar şi în cele mai neaşteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

Între 2010 şi 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuinţe, multe pe foste spaţii verzi sau industriale, fără investiţii adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureştiul nu a început încă nici tranziţia de la transportul motorizat către opţiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficienţa reţelei de transport necesită îmbunătăţiri semnificative, oraşul având nevoie urgentă de tranziţie către soluţii nepoluante.

De asemenea, gestionarea deşeurilor rămâne şi ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deşeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureştiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, desi menţionată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundaţiei Comunitare Bucureşti.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieţii şi un oraş mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realităţii mediului bucureştean pe care o simţim cu toţii, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acţiuni concrete pentru că un viitor mai bun şi un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundaţia Comunitară Bucureşti.

Organizaţiile civice atrag constant atenţia asupra problemelor de mediu din Bucureşti şi se implică în identificarea şi analiza măsurilor relevante pentru protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri şi 9 grupuri de iniţiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spaţiilor verzi, poluarea aerului şi modul deficitar în care sunt gestionate deşeurile. Aproape 73% dintre organizaţiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate şi deja se implică, în parteneriat cu instituţiile publice, în procesul de luare a deciziilor şi elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în Bucureşti.