Brokerii de credite spun că în continuare este o perioadă în care tot mai mulţi oameni se încadrează în condiţiile de împrumuturi ale băncilor, contractele sunt în favoarea consumatorilor, dar în acelaşi timp recomandă o autoevaluare a vulnerabilităţii financiare în cazul în care ne-am confrunta cu o criză financiară şi imobiliară, potrivit informaţiilor transmise de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), în urma unui podcast la care au participat Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance, şi Dragoş Nichifor, CEO al Bayer Credit.

„În acest moment piaţa imobiliară din România are o ofertă mai mică decât nivelul ridicat de solvabilitate a cererii. Cu alte cuvinte, tot mai mulţi oameni se încadrează în condiţiile de împrumuturi ale băncilor, de câţiva ani mai mult de 90% din creditele acordate sunt în lei, iar costurile au scăzut, însă nu sunt suficiente imobile la vânzare. Pe de altă parte, creditele acordate prin programul Noua casă (fostul program Prima casă) nu mai au sens, din moment ce acest program are un singur tip de dobândă, adică dobânda variabilă. Acum, dobânzile variabile sunt la un nivel ridicat, iar majoritatea creditelor din piaţă au şi componenta de dobândă fixă“, a spus Anca Bidian.

Dragoş Nichifor, CEO al Bayer Credit, spune că oamenii trebuie să ştie că un credit are două tipuri de costuri, cele iniţiale pe care le suportă până să contracteze împrumutul, precum notarul, evaluarea imobilului şi asigurarea care pot ajunge la aproximativ 2.000 euro, apoi sunt costurile creditului care ţin de dobânzi, comisionul de adminstrare sau costuri cu asigurările.

„Apreciez că peste 90% din creditarea ipotecară din România în acest moment se face pe produse cu dobândă fixă în primii ani, datorită faptului că acest cost este unul rezonabil pentru clienţii băncilor. Din punctul meu de vedere, contractele de credit în acest moment sunt în favoarea consumatorilor. A trecut perioada când era nevoie să îţi angajezi un avocat ca să îţi citească contractul de credit. Din 2016 avem o etapă de normalizare a pieţei, iar dorinţa de consum a românilor a atras creşteri de peste 10% în fiecare an, pentru toate tipurile de credite.“ Mircea Nica

Singurul moment de stagnare a fost în 2022, când indicatorii ce compun dobânzile variabile au ajuns la valori mari. Relaţia consumatori-bănci este în echilibru, iar această bază solidă ne face să nu mai fim vulnerabili în cazul unei crize. O mare parte din datoria efectivă a românilor este în monedă naţională, ceea ce înseamnă că nu mai suntem expuşi riscului valutar, ba dimpotrivă, dacă se devalorizează leul, datoriile românilor vor deveni mai mici în corespondent valuta“, a explicat Dragoş Nichifor. În ceea ce priveşte programul Noua Casă, Anca Bidian a spus că statul ar putea să îl refacă şi să îl adreseze doar consumatorilor care au nevoie, care sunt vulnerabili din punct de vedere social. ìSingurul <avantaj> al acestui program a rămas avansul de 5% faţă de un minim de 15% la creditele standard. Am pus ghilimele pentru că, în realitate, avansul nu trebuie perceput ca o cheltuială a cumpărătorului. De foarte multe ori clienţii vor să vină cu un avans cât mai mic posibil. Le spun mereu că avansul este, metaforic vorbind, partea mea de proprietate din casă. Dacă vin cu un avans mai mare pot să zic că <bucătăria este a mea, fără ipotecă>. Un avans mai mare mă duce la o sumă mai mică împrumutată de la bancă, la o rată mai mică, poate la un termen mai scurt de achitare a creditului“, a explicat Anca Bidian. Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB remarcă majorarea în acest an (vs 2024) a volumului creditelor ipotecare, dar mai ales cel al creditelor de consum, şi aduce în discuţie o responsabilitate mai mare manifestată de consumatori. „Disciplina de rambursare a sumelor împrumutate se reflectă în nivelul redus, în acest moment, al creditelor neperformante. Acest lucru demonstrează că tot mai mulţi oameni aleg produse bancare adecvate necesităţilor reale pe care le au, iar eforturile de plată pot fi asumate şi respectate de către debitorii persoane fizice“, spune Păunescu.