Premierul Ilie Bolojan a spus miercuri seara, într-o conferinţă de presă, că bugetul pentru anul 2026 ar urma să fie adoptat la sfârşitul lunii februarie, în timp ce principalele provocări ţin de absorbţia fondurilor europene pentru încadrarea în deficitul bugetar asumat.

„În această perioadă lucrăm la câteva priorităţi şi am să vă fac o scurtă trecere în revistă a acestora. În primul rând, lucrăm la pregătirea bugetului pe anul acesta. Ţintele stabilite de către Ministerul de Finanţe şi Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% – ţinta de deficit – şi ne propunem să reducem inflaţia la finalul anului la 4%. Săptămâna viitoare vom finaliza discuţiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârşitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”.

Principalele provocări ale bugetului ţin de încadrarea în deficit şi de absorbţia de fonduri europene. „Aşa cum ştiţi, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Deci acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget şi să asigurăm absorbţia de fonduri europene pentru a avea investiţii importante şi anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă – ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova, până la Paşcani – şi, de asemenea, în spitale şi alte investiţii în localităţile din România.

”

Premierul a menţionat că se lucrează şi la reforma administraţiei, pe care o consideră „un pachet, din păcate, amânat”.

„Acesta ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare, iar, în baza consultării dintre Ministerul Dezvoltării şi cel al Justiţiei, recomandarea Ministerului Justiţiei este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet. Aşa cum ştiţi, el are un rol foarte important, pentru că va reduce baza de căutări a statului, în aşa fel încât, în anii următori, să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administraţie, creând condiţii pentru o administraţie în serviciul cetăţeanului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru toţi cetăţenii, prin administraţiile locale. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicţia cumulului pensiei cu salariul, şi acesta ar urma să fie adoptat în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare”.

Ce a mai declarat premierul:

Al doilea pachet este cel de relansare economică. Mâine, acest pachet va fi prezentat într-o primă lectură în şedinţa de Guvern, iar după şedinţă va fi prezentat public de către domnul ministru Nazare, astfel încât să aveţi toate elementele acestui pachet.

Urmează să fie pus în transparenţă decizională, iar vineri va avea loc un Consiliu Tripartit în care va fi prezentat partenerilor sociali.

Acest pachet conţine soluţii precum credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziţia de utilaje, scheme de sprijin pentru investiţii mari în zone cu deficite comerciale sau pentru stimularea exporturilor şi scheme de garanţii, de exemplu prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare.

În afară de acest pachet, cele mai importante măsuri pentru a pune economia pe baze sănătoase sunt: predictibilitatea măsurilor fiscale, stabilitatea politică şi financiară şi lucrul la domenii cu impact semnificativ asupra economiei, cum sunt absorbţia fondurilor europene şi sectorul energetic.

Avem pregătite, şi veţi vedea săptămâna viitoare în transparenţă decizională, trei proiecte de ordonanţă pentru simplificarea proceselor de autorizare şi reducerea poverii administrative pentru companii:

Simplificarea obţinerii avizelor de mediu – termenele vor fi reduse substanţial, de exemplu pentru o decizie de încadrare, termenul va scădea de la 90 la 60 de zile.

Simplificarea autorizaţiilor de incendiu – avizul va fi obţinut în maxim 15 zile, iar autorizaţia în 30 de zile.

Simplificarea avizării investiţiilor mari – Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe va reduce tarifele şi termenele la jumătate, iar pragul de aplicare a avizului va fi ridicat de la 2 milioane la 5 milioane de euro.

Un alt domeniu prioritar este întărirea sectorului energetic. Se vor creşte capacităţile de stocare ale Hidroelectrica la 500 MW, pentru a reduce costurile energiei şi a echilibra mixul energetic. De asemenea, se va susţine terminarea centralelor pe gaz de la Mintia şi Iernut, care vor echilibra sistemul energetic naţional şi valorifica resursa suplimentară de gaz din Marea Neagră.

Se va acorda atenţie şi salvării Combinatului Liberty de la Galaţi, care va fi declarat obiectiv strategic, cu procedură de licitaţie internaţională şi asigurarea plăţilor angajaţilor.

În ceea ce priveşte preţul gazelor, între sfârşitul lunii martie 2026 şi sfârşitul lunii martie 2027 va exista o perioadă tranzitorie cu preţ administrat pentru consumatorii casnici şi CET-uri, astfel încât preţul să rămână stabil şi să fie protejată populaţia fără a angaja cheltuieli suplimentare la bugetul de stat.

În final, un alt obiectiv major este absorbţia fondurilor europene. Anul acesta va fi un vârf de absorbţie, iar respectarea jaloanelor PNRR, cum este jalonul 215 legat de pensiile magistraţilor, este esenţială pentru încasarea a 230 de milioane de euro. Finalizarea acestor cereri de plată va permite continuarea lucrărilor şi investiţiilor până în luna august 2026, astfel încât România să nu piardă fondurile disponibile