Ilie Bolojan a declarat că reacţiile din spaţiul public sunt legitime. A menţionat că acestea reflectă o stare de tensiune acumulată în societatea românească. Potrivit premierului, numeroase studii sociologice indică un nivel scăzut de încredere al cetăţenilor în instituţiile statului, inclusiv în Justiţie, ceea ce explică apariţia protestelor şi a mesajelor critice.

„Există un sentiment de nedreptate în societate, care s-a dezvoltat în aceşti ani, ca o reacţie la modul în care românii au perceput că sunt gestionate lucrurile, atât în politică, cât şi în Justiţie”, a afirmat Bolojan într-un interviu pentru Cotidianul.

Premierul a amintit că, după ieşirea României de sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), responsabilitatea pentru funcţionarea sistemului judiciar a revenit aproape integral conducerii interne a Justiţiei. Astfel, influenţa politică a fost redusă semnificativ.

În acest context, Bolojan a subliniat că problemele actuale sunt rezultatul modului în care sistemul a fost administrat de-a lungul timpului. El a insistat asupra ideii de răspundere individuală, afirmând că fiecare persoană care a ocupat funcţii-cheie în administraţie sau Justiţie poartă o parte din responsabilitate, proporţional cu rolul şi durata mandatului.

Şeful Guvernului a enumerat principalele nemulţumiri exprimate de cetăţeni în legătură cu funcţionarea Justiţiei. Printre acestea se numără:

durata excesivă a proceselor;
prescripţia unor fapte penale importante;
scăderea impactului social al actului de justiţie;
probleme legate de meritocraţie;
modul de constituire a completurilor de judecată.
Aceste aspecte, adaugă premierul, alimentează percepţia de inechitate şi slăbesc încrederea publicului în instituţiile statului.

Pentru a răspunde acestor probleme, Ilie Bolojan a anunţat constituirea unui grup de lucru dedicat legilor Justiţiei. Grupul va analiza situaţia împreună cu reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Obiectivul acestui demers este formularea unor propuneri legislative concrete, care să poată fi asumate de Guvern sau de coaliţia de guvernare. Astfel, ele trebuie să aibă şanse reale de a fi adoptate în Parlament.

Premierul a precizat că până la finalul lunii ianuarie ar trebui să existe primele variante de reformă. Urmează ca acestea să fie evaluate din punct de vedere politic şi legislativ.

Ilie Bolojan a transmis totodată că nu susţine reacţiile politice bazate pe emoţie sau pe capitalizarea electorală a nemulţumirilor sociale. În opinia sa, soluţiile reale necesită consens, susţinere parlamentară şi paşi concreţi de implementare, nu declaraţii menite să aducă beneficii de imagine pe termen scurt.

„Să te urci pe un val de emoţii poate aduce un câştig rapid de imagine, dar nu rezolvă problemele”, a spus premierul, subliniind că abordarea Guvernului va fi una pragmatică şi orientată spre rezultate.