LIVE: ZF REAL ESTATE by Storia.ro - Care este potenţialul de investiţii imobiliare al staţiunilor montane româneşti?

Bolnavi de datorie: Doar în primele opt luni din an, pe creştere economică, datoria publică a crescut cu 70 mld. lei. Ce s-ar întâmpla dacă vine o recesiune?

Autor: Răzvan Botea Postat la 01 noiembrie 2023 57 afişări

Bolnavi de datorie: Doar în primele opt luni din an, pe creştere economică, datoria publică a crescut cu 70 mld. lei. Ce s-ar întâmpla dacă vine o recesiune?

PIB-ul a crescut de la 1.050 mld. lei la final de 2020 până la 1.600 mi­liarde de lei, prognoza de final de 2023, adică activitatea economică s-a dilatat cu 60%. În aceeaşi vre­me, guvernul s-a îndatorat aproa­pe la acelaşi ritm: datoria pu­bli­că la final de 2020 era de 500 mld. lei, iar la final de august 2023 a ajuns la 740 mld. lei. Până la finalul anului, se va apropia de 800 mld. lei. La opt luni din 2023, guvernul a adăugat încă 70 mld. lei la datorie, la fel ca în pandemie, în condiţiile în care economia încă este în creştere, chiar dacă frânează.

Economia României va încheia al treilea an de creştere economică în 2023, timp în care guvernul Ciucă şi apoi guvernul Ciolacu, din aceeaşi coaliţie PSD-PNL, au mărit taxele de două ori ca să acopere deficitul ♦ Datoria publică a crescut cu 240 de miliarde de lei din decembrie 2020 până în august 2023, de la 500 de miliarde de lei (100 de miliarde de euro) la 740 de miliarde de lei (150 de miliarde de euro).

PIB-ul a crescut de la 1.050 mld. lei la final de 2020 până la 1.600 mi­liarde de lei, prognoza de final de 2023, adică activitatea economică s-a dilatat cu 60%. În aceeaşi vre­me, guvernul s-a îndatorat aproa­pe la acelaşi ritm: datoria pu­bli­că la final de 2020 era de 500 mld. lei, iar la final de august 2023 a ajuns la 740 mld. lei. Până la finalul anului, se va apropia de 800 mld. lei. La opt luni din 2023, guvernul a adăugat încă 70 mld. lei la datorie, la fel ca în pandemie, în condiţiile în care economia încă este în creştere, chiar dacă frânează.

„Aceasta este o problemă şi va fi una de sustenabilitate a fi­nan­ţelor publice. Această creştere a datoriei în timpul creşterii eco­no­mice vine din deficite bugetare mari. Dacă avem deficit în pe­rioade de creştere economică, ce se întâmplă în caz de recesiune? Dacă nici atunci când economia creşte nu putem susţine chel­tuielile, va fi o problemă de sustenabilitate şi este nevoie să avem noroc să nu avem o rece­siune. Practic, ne asumăm un risc extrem de ridicat“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepre­şe­dintele CFA România, aso­ciaţia analiştilor financiari.

Ca pondere în PIB, însă, datoria publică s-a stabilizat la circa 50% din economie, ba chiar a şi scăzut puţin, dar pentru că economia a crescut un pic mai repede decât datoria guverna­mentală. Această stabilizare este o veste bună, pieţele financiare, adică cele care împrumută statul, se uită şi la acest indicator atunci când calculează dobânzile pe care le aplică României. Pe de altă parte, pieţele financiare se mai uită la capacitatea de rambursare a datoriei publice. Cu alte cuvinte, se uită la cât cheltuieşte statul şi la ce venituri are. Când cheltuielile cresc mai repede decât veniturile, în loc ca încasările să crească mai repede, dobânzile la împrumuturi cresc. Aşa a ajuns România să plătească, la 9 luni din 2023, dobânzi în valoare de 24 mld. lei, o valoare egală cu cea a investiţiilor din bugetul de stat.

De asemenea, pentru plăti­torii de taxe, adică cei care retur­nează datoria publică pe care o adună guvernul, că datoria ră­mâne stabilă ca procent din PIB nu contează, pentru că valoarea pe care trebuie să o ramburseze, prin taxe şi impozite, creşte, dacă da­to­ria creşte în valoare no­minală.

În aceste condiţii, în care guvernul nu face faţă cheltuielilor când economia şi businessul cresc susţinut, o recesiune ar îngenunchea bugetul de stat şi ar duce la creşteri şi mai mari de taxe şi la austeritate bugetară, care ar adânci la rândul lor recesiunea, explică Adrian Codirlaşu:

„Poate să nu vină recesiunea. Însă, dacă avem o recesiune, va fi greu. Creşterea puternică a taxelor poate conduce la recesiune. Recesiunea nu poate veni decât din exterior. Un şoc extern să ne facă să înregistrăm o scădere economică puternică şi pe această scădere economică să ai creştere în taxe.“

România a intrat în pandemie cu o datorie publică de 35% din PIB. Toate măsurile de combatere a pandemiei şi de susţinere a economiei, când s-a aruncat cu bani, au dus datoria publică la 47% din PIB la final de 2020, adică circa 500 mld. lei (100 mld. euro), de la 373 mld lei (74 mld. euro), cu un an înainte. PIB-ul a scăzut în acel an cu 3,9%. În următorii trei ani, cu o creştere nominală a PIB de 60%, datoria publică a crescut cu 50%, până la 740 mld. lei (150 mld. euro).

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
datorie,
datorie publica,
recesiune,
miliarde,
guvern

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.