Participanţii la pensiile private obligatorii au pierdut în medie circa 1.500 lei (290 euro) între 31 iulie şi 24 septembrie, după ce blocajul politic, pierderea unei tranşe din PNRR şi turbulenţele externe au adus vânzări instrumente unde investesc administratorii şi pe Bursa de la Bucureşti, arată calculele ZF.

 

Valoarea unităţii de fond (VUAN) a celor şapte fonduri din Pilonul II a scăzut în această perioadă cu 5,2% în medie. Aplicată activelor de 246,7 mld. lei (47,4 mld. euro) de la finalul lui iulie, scăderea echivalează cu circa 12,9 mld. lei (2,5 mld. euro).

 

Pierderea este deocamdată una pe hârtie. Banii din Pilonul II nu pot fi retraşi înainte de pensionare, iar fondurile investesc pe un orizont de zeci de ani, în care au mai trecut prin scăderi şi mai mari. Între 19 februarie şi 18 martie 2020, la începutul pandemiei, VUAN-ul a scăzut cu 11,1%, iar nivelul de dinainte a fost recuperat în şase luni, până în septembrie 2020. În 2022, pe fondul războiului din Ucraina şi al creşterii dobânzilor, fondurile au pierdut 10,5% şi şi-au revenit în aprilie 2023, tot la circa şase luni de la minim. În martie 2026, o scădere de 4,5% a fost recuperată în două luni.

 

Unitatea de fond a pornit de la 10 lei în mai 2008 şi ajunsese pe 24 septembrie la 37-48 de lei, în funcţie de fond, ceea ce înseamnă un randament mediu anual de 7,4-8,9%. Chiar şi după corecţia recentă, fondurile au în 2026 un randament de circa 10%.

 

Media de 1.500 lei este calculată pe cei 8,5 milioane de participanţi care au bani în cont, la un cont mediu de circa 29.100 lei (5.600 euro). Dintre aceştia, doar 4,6 milioane contribuie lunar, potrivit ultimelor date ASF, pentru iunie. Ceilalţi 3,9 milioane au bani strânşi în anii în care au lucrat, dar nu mai primesc contribuţii, de exemplu pentru că au plecat din ţară sau nu mai au un contract de muncă. Scăderea VUAN le-a afectat conturile în aceeaşi proporţie, astfel că pierderea nu poate fi împărţită doar la contribuitorii activi. În practică, pierderea fiecăruia depinde de suma din cont: un cont de 50.000 lei a scăzut cu circa 2.600 lei, iar unul de 10.000 lei cu circa 520 lei.

 

Presiunea pe bursă s-a accentuat în ultima săptămână din august. Pe 28 august, România a pierdut 770 mil. euro din PNRR, după ce legea salarizării în sectorul public nu a fost adoptată la termen. Pe 30 august, agenţia Moody's a avertizat asupra riscurilor fiscale, iar temerile privind o retrogradare a ratingului de ţară au adus vânzători pe bursă. Pe 31 august, indicele BET a scăzut cu 3,6% într-o singură şedinţă, a cincea scădere consecutivă, ajungând la 7,5% sub maximul istoric de pe 19 august. Brokerii au pus scăderea şi pe seama marcărilor de profit, după un avans de 64% al bursei în ultimele 12 luni.

 

Pentru fondurile de pensii, 31 august a fost cea mai slabă zi din perioadă, cu o scădere de 1,2% a VUAN. Până pe 24 august, fondurile erau încă pe plus faţă de finalul lui iulie. În septembrie, în lipsa unui guvern şi cu pieţele externe agitate, scăderea a continuat cu încă 3,3%.

 

Fondurile sunt expuse direct la riscul politic. La finalul lui august, 63,8% din active erau plasate în titluri de stat, iar 28,8% în acţiuni. Incertitudinea politică şi riscul unei retrogradări a ratingului se reflectă de regulă în randamentele titlurilor de stat: când acestea cresc, preţul obligaţiunilor deja aflate în portofolii scade. În acelaşi timp, vânzările de pe bursă reduc valoarea acţiunilor deţinute de fonduri.

În lei, pierderea actuală este mai mare decât în episoadele anterioare, pentru că activele fondurilor s-au multiplicat de aproape patru ori de la începutul lui 2020