Bilanţul PNRR la şase luni: guvernul se laudă că toate ţintele au fost îndeplinite, dar 4 mld. euro zac necheltuite în conturile ministerelor. România aşteaptă în acest moment încă 2,6 miliarde de de euro, banii din PNRR aferenţi jaloanelor şi ţintelor îndeplinite la finalul lui 2021

Autor: Răzvan Botea Postat la 06 iulie 2022 66 afişări

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis că toate ţintele şi jaloanele au fost îndeplinite pentru primul semestru din 2022 şi că este gata să facă cererea de finanţare pentru următoarea tranşă din PNRR care să intre în conturile României.

Bilanţul PNRR la şase luni: guvernul se laudă că toate ţintele au fost îndeplinite, dar 4 mld. euro zac necheltuite în conturile ministerelor. România aşteaptă în acest moment încă 2,6 miliarde de de euro, banii din PNRR aferenţi jaloanelor şi ţintelor îndeplinite la finalul lui 2021

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis că toate ţintele şi jaloanele au fost îndeplinite pentru primul semestru din 2022 şi că este gata să facă cererea de finanţare pentru următoarea tranşă din PNRR care să intre în conturile României. Până în acest moment, din informaţiile ZF, cele 3,8 mld. de euro, care au intrat deja în conturile României la final de 2021 şi început de 2022, au fost distribuite către ministere, dar niciun euro nu a fost cheltuit. Când vor fi cheltuiţi primii bani din multdiscutatul PNRR?

„Asta ţine foarte mult de  ministere şi de cât de repede pot face evaluările. Programul este nou şi aş zice că un minim, în cel mai bun caz, de 6-8 luni, în domeniul privat. Pe partea publică, nu ştiu ce să spun”, spune Bogda Hossu, CEO Wise Finance Solutions, companie de consultanţă.

Practic, banii din PNRR vin pe măsură ce ţintele şi jaloanele, majoritatea acte normative, sunt îndeplinite. Pentru T4/2021, MIPE a trimis la Comisia Europeană cererea de finanţare şi banii - 2,6 mld. de euro - ar urma să intre în conturile Trezoreriei la finalul lui iulie sau începutul lui august. Următoarea cerere de plată pentru PNRR va fi transmisă Comisiei Europene în octombrie şi este aferentă obiectivelor îndeplinite în prima jumătate din 2022.

Cu toate că MIPE, fostul Minister al Fondurilor Europene, a transmis că toate ţintele şi jaloane ale PNRR aferente trimestrelor I şi II din acest an au fost îndeplinite, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea spune că situaţia nu stă chiar aşa şi că, pentru T2, din 27 de jaloane, 11 sunt în întârziere sau blocate. Atât Cristian Ghinea, cât şi reprezentanţii MIPE, nu au răspuns întrebărilor ZF pentru clarificare.

Până la jumătatea lui 2022, guvernul a avut de atins 51 de ţinte şi jaloane, care, potrivit MIPE, au fost atinse în totalitate. În total, România ar trebui să absoarbă, până la finalul lui 2026, peste 29 de miliarde de euro numai din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Timpul este foarte scurt, admit atât consultanţii din piaţă, cât şi autorităţile.

Cu toate că este un program vital pentru investiţiile din România,  în contextul în care bugetul de stat, sufocat, nu îşi permite investiţii majore pentru dezvoltare, nu este clar în acest moment cum se derulează planul, care este stadiul şi nici ce face direcţia din MIPE care ar trebui să coordoneze implementarea acestui program. Întrebările ZF pentru clarificare către MIPE au rămas în aer, instituţia transmiţând că răspunsurile vor veni în termen de 30 de zile.

Potrivit informaţiilor din comunicatele ministerelor şi din piaţă, au fost lansate mai multe apeluri de proiecte  la ministerele competente. Cel mai probabil, primul contract de finanţare va fi semnat undeva la finalul anului. Interesul este major: com­pa­nia de consultanţă REI a calculat că valoarea celor 668 de proiecte depuse pentru energie însumează circa 3.500 MW putere instalată. Spre comparaţie, puterea totală instalată în capacităţile de producţie de energie solară şi eoliană este de circa 4.300 MW.

Aşadar, PNRR este în acest moment în faza lansărilor de apeluri de proiecte. Viitorii potenţiali beneficiari, publici sau privaţi, depun proiectele la ministerele alocate şi acestea le evaluează. Proiectele de investiţii, depuse de entităţi publice sau de companii private, sunt analizate de ministerul de care aparţin. De exemplu, proiectele de dezvoltare de parcuri fotovoltaice sunt la Energie, proiectele de digitalizare la Ministerul Cercetării etc. Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic  implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.