Banca centrală a Olandei a transferat peste 78 de tone de aur de la New York la Londra, într-o decizie sensibilă din punct de vedere politic, invocând „intensificarea tensiunilor geopolitice”, scrie FT. 

Transferul vine după apelurile unor politicieni europeni şi ale unor organizaţii pentru protejarea contribuabililor privind repatrierea rezervelor de aur din Statele Unite, aceştia avertizând că o administraţie americană imprevizibilă, condusă de preşedintele Donald Trump, ar putea ajunge să le confişte pe fondul tensiunilor transatlantice tot mai mari.

Banca centrală olandeză, cunoscută sub acronimul DNB, a declarat că scopul operaţiunii este consolidarea „pregătirii pentru situaţii de criză”, prin distribuirea mai echilibrată a rezervelor sale de aur între mai multe jurisdicţii.

„Prin această relocare, am îmbunătăţit posibilitatea de tranzacţionare a rezervelor noastre de aur”, a declarat Olaf Sleijpen, guvernatorul băncii centrale olandeze. Londra este cel mai mare centru mondial pentru tranzacţionarea aurului fizic, cu tranzacţii de peste 900 de miliarde de dolari pe săptămână.

Decizia vine după o măsură similară adoptată de Franţa, care şi-a retras toate rezervele de aur de la Rezerva Federală din New York în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026.

François Villeroy de Galhau, guvernatorul de la acea vreme al băncii centrale franceze, declara atunci că decizia nu a fost motivată politic.

Anul trecut, aurul a depăşit titlurile de stat americane şi a devenit cel mai important activ de rezervă la nivel mondial, potrivit datelor BCE, însă unele bănci centrale sunt din ce în ce mai reticente în privinţa păstrării aurului în Statele Unite.

Banca centrală olandeză a precizat că aurul său depozitat la Banca Angliei respectă „standardele internaţionale moderne de tranzacţionare şi este considerat aurul cu cea mai mare lichiditate din lume”. Într-o situaţie de criză, acesta ar putea fi accesat mai uşor decât aurul depozitat pe un alt continent, a adăugat instituţia.

„Sperăm că nu va trebui niciodată să apelăm la aceste rezerve, însă trebuie să ne consolidăm rezilienţa şi gradul de pregătire”, a declarat Sleijpen.

Decizia are loc în contextul unei creşteri istorice a preţului aurului şi al unei orientări mai ample a băncilor centrale către metalul preţios. Preţul aurului a crescut cu 25% în ultimele 12 luni şi se situează în prezent în jurul valorii de 4.364 de dolari pe uncie troy.

Banca centrală olandeză, DNB, deţine în total 612 tone de aur. Instituţia a relocat puţin peste 78 de tone de aur din New York, precum şi 7 tone din Ottawa, Canada.

DNB a transferat însă fizic doar 27 de tone de aur din SUA şi Canada către Europa, restul fiind vândut pe continentul american, în timp ce banca a cumpărat lingouri noi la Londra.

Franţa a utilizat o strategie similară pentru transferul rezervelor sale şi a obţinut în acest proces un profit de 11 miliarde de euro.

Bundesbank, instituţia similară de dimensiuni mai mari din Germania şi deţinătoarea celui de-al doilea cel mai mare volum de rezerve de aur din lume, a decis în 2013 să păstreze jumătate din rezervele sale pe teritoriul german. În cadrul unei operaţiuni de securitate ridicată, care a costat 7 milioane de euro, banca a transferat 674 de tone de aur de la Paris şi New York către sediul său din Frankfurt.

În prezent, aproximativ o treime din rezervele de aur ale Bundesbank sunt depozitate la New York.

Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a respins la începutul acestui an apelurile pentru repatrierea unei cantităţi mai mari de aur din Statele Unite.

„Nu am nicio îndoială că aurul este păstrat în siguranţă la Rezerva Federală din New York”, declara el într-un interviu acordat în luna mai publicaţiei Redaktionsnetzwerk Deutschland, adăugând că aurul beneficiază de un statut juridic special în cadrul Fed din New York.

„În cele din urmă, Statele Unite şi-ar face cel mai mare rău dacă ar pune în vreun fel sub semnul întrebării acest statut juridic şi, astfel, ar afecta încrederea pieţelor financiare”, a adăugat el.