"Omul din Apus face opere durabile, pe cand romanul improvizeaza", spunea Constantin Radulescu-Motru in 1910, in "Psihologia poporului roman". Si tot el: "Profitul capitalistului roman provine, de cele mai multe ori, din maiestria cu care acesta isi aserveste bugetul statului". Concluziile la care a ajuns Motru in urma cu o suta de ani par valabile si acum. Deosebirea e ca atunci sociologii si psihologii nu faceau sondaje de opinie pe esantioane stiintific calculate, ci se bazau, in general, pe observatii proprii, de natura intelectuala.

Mai stiintific, un sondaj de opinie ("Valorile si credintele romanesti si europene: la fel sau nu?") realizat de IRSOP la solicitarea Delegatiei Comisiei Europene in Romania si dat publicitatii la inceputul acestei luni ofera cateva descrieri ale launtrului poporului roman, cu doi-trei ani inainte de europenizarea sa institutionalizata. "Ne aflam pe un teritoriu destul de neexplorat, cel al optiunilor de viata si al criteriilor care stau la baza lor, al lucrurilor cu adevarat importante pentru individ", explica Petre Datculescu, directorul IRSOP.

Chiar daca studiile despre psihologia si perceptiile poporului roman nu sunt o padure virgina, studiul despre relationarea acestuia cu valorile europene reprezinta o premiera, iar concluziile, tot atatea subiecte de meditatie. Mai ales ca, zice Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, "constructia europeana se bazeaza pe un set comun de valori. Pentru a fi asumate, aceste valori trebuie intai cunoscute, apoi intelese si dezbatute".

In principiu, romanii mai degraba isi doresc sa devina europeni decat considera ca sunt deja. Ei se privesc cu un ochi critic si sunt, in general, nemultumiti de ei insisi - insa o fac cu un aer de fatalitate. Exista cateva valori europene care, cred, romanii, sunt respectate in proportii rezonabile in spatiul carpato-danubiano-pontic: pluralismul (85%), drepturile minoritatilor (66%), egalitatea dintre barbati si femei (64%) respectiv libertatea (61%). Cel mai putin respectate sunt, releva acelasi studiu, demnitatea umana (20%), justitia, sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate si respectul fata de lege (31%). In vreme ce valorile "subtile", cum ar fi solidaritatea cu persoanele defavorizate, toleranta sau non-discriminarea - valori care tin, pana la urma, de relatiile dintre locuitorii tarii - sunt si nu sunt respectate in Romania (au primit scoruri in jurul a 50%).

Studiul IRSOP contine, de asemenea, o foarte interesanta culegere de valori ne-europene impartasite de romani. In afara de acceptarea coruptiei ca pe o fatalitate, romanii sunt marcati de stereotipuri etnice si sexuale, xenofobie, alienare, intoleranta, autoritarism si model familial conservator - cel putin acesta este diagnosticul sec al cifrelor. Ti se poate face parul maciuca, de pilda, vazand ca 46% dintre romani cred ca exista rase superioare si inferioare ori ca 38% ii considera pe homosexuali "un fel de infractori". Faptul ca cei mai multi romani (58%) ar fi de acord cu reintroducerea pedepsei capitale (masura agreata, surprinzator, mai ales de persoanele cu studii superioare) este, poate, cea mai cutremuratoare marturie a slabei increderi pe care o au romanii in justitia din propria tara.

De altfel, nu intamplator Comisia Europeana cere Romaniei sa reformeze Justitia. Daca mai avea cineva vreun dubiu, sondajul IRSOP il risipeste: din aproape fiecare set de intrebari reiese limpede ca romanii insisi nu au incredere in justitia din tara, in special, si in respectarea regulilor, in general. Ca un corolar al acestor perceptii, romanii cred ca justitia, egalitatea si respectul fata de lege sunt valorile cel mai putin respectate in Romania (cate 31%).

Nu e de mirare ca majoritatea romanilor considera ca sistemul juridic este iremediabil corupt, este concluzia analizei facute acestui studiu, data publicitatii de DC Communication. Omul de rand nu are cum sa influenteze hotararile guvernului, cred 83% dintre intervievati, in vreme ce 34% spun ca un conducator puternic poate face pentru tara mai mult decat legile si programele. Aproape noua romani din zece sunt de parere ca in Romania nu ai sansa sa fi tratat corect in Justitie daca nu ai bani sau relatii, doi din trei cred ca esti nevoit sa faci ilegalitati daca vrei sa avansezi, iar unul din doi crede ca este imposibil sa se elimine spaga, favoritismul si influenta politicului in justitie.

In fine, una dintre cele mai romanesti concluzii: 52% dintre cei intervievati considera firesc sa "ocoleasca" legea, atata vreme cat n-o incalca.

In acelasi timp, raspunsurile la cateva intrebari pot duce la concluzia ca vechea lozinca despre "romani, germani, maghiari si de alte nationalitati" care a facut cariera in epoca Ceausescu pare sa nu fi trecut de stadiul de simpla vorba, definind un Bruderschaft colectiv. Sondajul IRSOP vorbeste despre faptul ca romanii nu au, in general, nici incredere prea mare, nici o parere foarte buna despre "nationalitatile conlocuitoare" (alta lozinca celebra in trecut).

Mai precis, 61% dintre romani cred ca arabii, turcii si chinezii sunt necinstiti, iar 64% sunt de parere ca sunt prea multi straini care prospera in Romania, in timp ce romanii o duc prost. Alaturarea chinezilor in aceasta enumerare pare surprinzatoare; vorbind despre perceptii, e straniu cum/daca s-a ajuns la aceasta impresie cata vreme mass-media n-au publicat stiri sau investigatii despre chinezi-afaceristi verosi, contracte dubioase, implicari/proptele politice in afacerile lor (de exemplu, in cazul perceptiei legate de oamenii de afaceri arabi exista explicatii; lor li s-au pus deja stampile ca urmare a dezvaluirilor despre afacerile unor Zaher Iskandarani, Mujea Marcelini, Fatih Taher, Omar Hayssam, Omar Munaf s.a.m.d.)

Tot la acest capitol se remarca faptul ca 68% dintre romani cred ca maghiarii din Romania sunt mai atasati de Ungaria decat de Romania si ca minoritatile etnice ar trebui sa fie obligate sa invete limba romana (62%). Iar aproape jumatate dintre romani cred ca in randul tiganilor exista mai multi infractori (42%) si ca romanii si tiganii nu se vor intelege niciodata intre ei (42%). Punand astfel in context mai multe informatii din acest sondaj, faptul ca romanii considera ca drepturile minoritatilor sunt respectate in-tr-o proportie de 66% poate fi interpretat nu atat ca o apreciere pozitiva ci, mai degraba, ca un fel de obida, de nemultumire.

Exista, inca, si o mare doza de misoginism in randul romanilor: 42% (procent in care intra deopotriva barbati si femei) considera ca barbatul ar trebui sa fie capul familiei, si 30% ca femeia trebuie sa puna in prim-plan rezolvarea treburilor casnice.

Romanii vorbesc in acest sondaj despre ei insisi atat implicit, cat si explicit. In gene-ral, romanii au o parere mai degraba proasta despre propriul popor; in orice caz, in comparatie cu cea despre europeni.

Nu ne prea pasa de semeni, preferam sa-i urmam pe altii decat sa fim noi insine conducatori, acceptam un comportament necinstit (principiul hotului smecher care, neprins, e doar un negustor priceput), suntem dezorganizati, idealisti, superficiali si conservatori.  Si, da, suntem din cale afara de vorbareti. Tinerii sunt mai critici in domenii legate de moralitate, iar diferentele dintre personalitatea europenilor si cea a romanilor le par mai mari persoanelor educate.

Partea "subtila" a sondajului nu se opreste aici. Printre randuri, dar si explicit, sondajul arata ca romanii au prea putine informatii despre ceea ce inseamna aderarea la Uniunea Europeana.

De altfel, oficiali ai Delegatiei Comisiei Europene sunt, neoficial, ingrijorati de procentul romanilor care sustin aderarea, in jur de 80%, procent considerat prea mare. Aceasta sustinere masiva vine, in primul rand, dintr-o lipsa de informare si inseamna asteptari enorme si premise ale unor deceptii majore, cu repercursiuni greu de estimat, dar deloc incurajatoare.

Constatand aceasta lipsa, studiul incearca sa afle cine ar fi cei mai nimeriti comunicatori. Cele mai mari asteptari referitoare la comunicarea legata de integrare sunt puse in seful statului, care are o notorietate maxima si caruia i se atribuie o competenta in domeniu de 60%.

De altfel, Traian Basescu este creditat si cu cel mai mare indice CCI (notorietate x grad de competenta / 100), respectiv 59%. In topul comunicatorilor urmeaza Mircea Geoana (CCI 45%) si jurnalistul Cristian Tudor Popescu (CCI 42%).

Un amanunt care vorbeste si despre surprinzatoarea competenta a romanului de rand este acela ca pe locul al doilea la capitolul competenta a comunicatorilor, in materie de integrare europeana se afla insusi ambasadorul UE, Jonathan Scheele, care pierde mult la indexul CCI din cauza notorietatii mai reduse (37%), remarcabila, insa (inseamna ca un roman din trei a auzit de seful Delegatiei Comisiei Europene; si asta nu se datoreaza neaparat mass-mediei din Romania, ci mai ales faptului ca Scheele bate tara in lung si in lat, mai mult chiar decat politicienii romani in campanie electorala).

Dincolo de suportul urias pentru aderare, sondajul IRSOP cauta sa afle de ce anume vor romanii integrarea. Incepand cu concluzia, romanii cred ca integrarea va aduce mai degraba dezavantaje pe termen scurt (56%), dar foarte multe avantaje pe termen lung (68%).

Principala atractie a integrarii sunt avantajele de natura economica si se refera la cresterea nivelului de trai pe termen lung, libertatea de miscare pe teritoriul Uniunii Europene (a se citi, mai ales, speranta in a obtine un loc de munca intr-o tara occidentala), lansarea economica (inclusiv prin aportul de fonduri si ajutoare pentru Romania), plata muncii la adevarata ei valoare si mai multe posibilitati pentru tineri (inclusiv locuri de munca).

Avantajele ne-economice sunt mentio-nate de mai putin de o treime dintre romani si includ speranta ca va disparea coruptia (gratie unor legi mai bune si a unui climat general moral), vor creste stabilitatea tarii si securitatea nationala, vor fi standarde mai inalte de calitate a produselor si va fi mai multa democratie (incluzand aici libertatea de expresie si transparenta). Atentie, insa, acest capitol este o speranta pentru doar 2% dintre repondenti.

Principalele dezavantaje ale integrarii sunt tot de natura economica, sugereaza esantionul reprezentativ folosit de IRSOP. Doi romani din trei se tem ca, in prima perioada, preturile vor creste atat de mult incat nivelul de trai va scadea dramatic (nu vom avea bani pentru alimente, medicamente, alte produse elementare, vom plati mai mult gazele, energia electrica). Va creste somajul, iar agricultura, economia nationala si institutiile statului vor fi distruse.

Mai concret, destul de multi romani (13 procente) se tem ca vor fi obligati sa-si distruga viile, ca nu vor mai avea voie sa creasca animale, ca nu vor mai avea voie sa faca tuica, iar alti 7% ca vor disparea intreprinderile mici si mijlocii si ca va fi haos in economie. Exista si alt fel de dezavantaje, cred 13% dintre concetatenii nostri intervievati de IRSOP: pierderea demnitatii si a identitatii nationale (religie, cultura, traditii), faptul ca vom fi obligati sa participam la razboaie in alte tari.