Febra aurului a lovit de mai multe ori în ultimii ani băncile centrale din diverse părţi ale lumii, dar de când Rusia a pornit război contra Ucrainei, cea mai mare poftă de metal preţios a fost observată la instituţiile ţărilor nealiniate Vestului. Banca Populară a Chinei este una dintre ele. Cea a Turciei face şi ea parte din acest grup, alături de bănci din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. Când Occi­dentul şi guvernele aliate au îngheţat activele băncii centrale a Rusiei ca sancţiune şi cu gândul să le folosească pentru reconstrucţia Ucrainei, băncile centrale nealiniate s-au spe­riat şi în încercarea de a-şi diversifica rezervele s-au orientat către cel mai sigur activ pe care-l cunosc, aurul.

Această schimbare are un preţ pe care-l plătesc SUA: erodarea statutului de monedă do­minantă a unui dolar în depreciere. Dolarul este departe de a fi în declin. SUA sunt în continuare cea mai mare economie a lumii, iar cele mai multe tranzacţii sunt efectuate în mo­neda americană. Dolarul a rămas regele lu­mii, dar puterea e în scădere. Răz­bo­iul din Ucraina şi schim­bările de alianţe geopolitice pe care le-a adus grăbesc această tendinţă, după cum a obser­vat Ruchir Sharma, comen­tator la Financial Times.

Ca răspuns la invazia rusă din Ucraina, alianţa ves­tică a SUA, Marii Britanii şi Uniunii Europene a aplicat sanc­ţiuni financiare extinse Mos­co­vei, prin­tre care îngheţarea unor active ale băn­cii centrale de 300 de miliarde dolari. Rezer­vele de aur ale băncii ruseşti nu au fost atinse de sancţiuni deoarece sunt păstrate în Rusia. Acest lucru le-a dat idei altora.

După lovirea Rusiei, a devenit clar că oricine poate fi luat la ţintă. Pentru economia SUA, erodarea statutului dolarului nu ar avea importanţă prea mare, spun mulţi cercetători. Însă ar aduce libertate mai multă altora.

Băncile centrale ale lumii cumpără mai mult metal preţios ca niciodată, când în vre­muri mai normale principalii cumpărători sunt investitorii care caută să se protejeze de infla­ţie şi de dobânzile mici. Datele Consiliului Mon­dial al Aurului arată că în ultimul an mul­te dintre achiziţii au fost efectuate de băncile centrale nealiniate Occidentului: Ban­ca Populară a Chinei a cumpărat 62 de tone de aur în noiembrie şi de­cembrie 2022, majorându-şi rezervele totale de metal la 2.000 de tone pentru prima dată. Rezervele oficiale ale Tur­ciei au crescut de la 148 de tone la 542 de tone anul trecut.

John Reade, analist la Consiliul Aurului, a observat că sancţiunile contra Rusiei „le-au determinat pe multe dintre băn­cile centrale ale ţărilor nealiniate să recon­si­dere locul unde-şi păstrează rezervele interna­ţionale şi să realizeze că aurul păstrat acasă, departe de controlul oricui, este folositor în situaţia în care alte rezerve devin inaccesibile“. Locurile unde băncile centrale îşi păstrează de obicei aurul sunt Banca Angliei şi Rezerva Federală New York. Într-un sondaj realizat de HSBC cu participarea a 83 de bănci centrale, cei mai mulţi dintre managerii de rezerve care au răspuns au spus că inflaţia şi riscurile geo­politice sunt cele mai mari îngrijorări ale lor.

O treime dintre participanţi au schimbat sau intenţionează să schimbe activele pe care le achiziţionează din cauza tensiunilor provo­cate de invazia rusă din Ucraina şi înrăutăţirii relaţiilor dintre SUA şi China. Aurul tinde să fie mai atractiv în vremuri de instabilitate, iar cererea a crescut în ultimul an. Rusia şi-a înce­put invazia pe 24 februarie 2022. Cantitatea de aur achiziţionată de băncile centrale în 2022 a crescut cu 152%, la 1.136 tone. Unul din rezul­tate este că preţurile aurului se apropie de ni­velul record, la acest lucru contribuind şi in­flaţia ridicată. Două treimi din participanţii la sondaj cred că celelalte bănci centrale îşi vor majora rezervele de aur anul acesta. Achizi­ţiile de aur ale băncilor centrale reprezintă acum 33% din total, o cotă record.

Aceste achiziţii se fac în detrimentul dola­rului, o monedă pe care Rusia, China, India, Brazilia şi Africa de Sud vor s-o înlocuiască cu altceva, poate cu o monedă nou creată cu exact acest scop. Obiectivul lor imediat este să facă comerţ una cu altă fără a folosi dolarul. Preşedintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a spus chiar că o alternativă la dolar ar crea un nou echilibru în „lumea geopoliticii“. În aceste condiţii, aurul a ajuns un simbol şi instrument al revoltei băncilor centrale contra dolarului. De asemenea, aurul a ajuns un activ mai sigur decât dolarul. Circa 30% din ţările lumii se află într-un fel sau altul sub sancţiuni impuse de SUA, UE, Marea Britanie şi Japonia.

După lovirea Rusiei, a devenit clar că oricine poate fi luat la ţintă. Pentru economia SUA, erodarea statutului dolarului nu ar avea importanţă prea mare, spun mulţi cercetători. Însă ar aduce libertate mai multă altora. Pe de altă parte, încă nu există un contracandidat puternic pentru moneda americană. Puterea ei este dată de încrederea în economia şi mai ales în instituţiile SUA. Yuanul chinezesc, spre exem­plu, este moneda unei ţări cu datorii mai mari şi mai periculoase decât cele ale Americii şi cu instituţii disfuncţionale.