Aurul a depăşit obligaţiunile guvernamentale americane şi a devenit principalul activ de rezervă deţinut de băncile centrale la nivel global, pe fondul achiziţiilor masive realizate în ultimii ani şi al creşterii spectaculoase a preţului metalului preţios, scrie Financial Times.

Potrivit unui raport publicat marţi de Banca Centrală Europeană, aurul reprezenta la finalul lui 2025 aproximativ 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale, faţă de 20% cu un an înainte.

În acelaşi timp, ponderea obligaţiunilor americane a scăzut de la 25% la 22%.

Activele denominate în euro au rămas stabile la aproximativ 15% din rezervele globale.

Schimbarea reflectă încercarea mai multor state de a reduce dependenţa faţă de dolarul american, moneda dominantă a sistemului financiar global.

Tendinţa s-a accelerat după 2022, când Statele Unite au îngheţat rezervele valutare ale Rusiei ca parte a sancţiunilor impuse după invazia din Ucraina.

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a declarat că tensiunile geopolitice continuă să alimenteze cererea puternică pentru aur din partea băncilor centrale.

Potrivit datelor BCE, băncile centrale deţin acum peste 36.000 de tone de aur, aproape la fel de mult ca în perioada de vârf a sistemului Bretton Woods, când dolarul era legat direct de aur.

Depăşirea obligaţiunilor americane de către aur reflectă şi explozia preţului metalului preţios din ultimii ani.

Aurul a atins în ianuarie un maxim de peste 5.500 de dolari pe uncie troy, după ce preţul aproape s-a dublat în ultimii doi ani.

Cu toate acestea, activele denominate în dolari rămân încă dominante în ansamblu, reprezentând aproximativ 42% din rezervele globale.

Raportul BCE arată că principalele state care şi-au majorat rezervele de aur după 2022 sunt China, Polonia, Turcia şi India.