Statul român ar putea atrage între 12 şi 18 miliarde de lei prin vânzarea unor pachete suplimentare de acţiuni la companii precum Hidroelectrica (H2O), Romgaz (SNG) şi Nuclearelectrica (SNN), fără să piardă controlul asupra acestora, arată o analiză realizată de CFA România, asociaţia profesioniştilor în investiţii. O astfel de strategie ar putea fi implementată rapid, fie prin plasamente private accelerate, fie prin oferte secundare de vânzare de acţiuni, şi ar presupune cedarea unor participaţii de 5–10% din capitalul social.

Cumpărători există, inclusiv în rândul fondurilor de pensii private Pilon II, care administrează active de 30 miliarde de euro şi care, deşi au apetit pentru investiţii, reclamă lipsa de oportunităţi pe piaţa locală. În paralel, statul ar putea obţine sume considerabile prin listarea directă a unor companii nelistate, aşa cum este prevăzut şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Exemplele sunt concrete. Statul deţine 80% din Hidroelectrica prin Ministerul Energiei. O vânzare de 10–15% ar aduce la buget 5–8 miliarde de lei, în timp ce statul ar rămâne cu peste 65% şi ar continua să beneficieze de dividendele consistente ale celui mai profitabil producător de energie.

La Romgaz, unde statul controlează 70%, o vânzare similară ar aduce 3–5 miliarde de lei, păstrând o participaţie majoritară confortabilă. În cazul Nuclearelectrica, reducerea participaţiei de la 83% la 67–72% ar genera încasări de 1,5–2 miliarde de lei. S-ar pune problema încasării unor dividende mai mici pe viitor? Nu chiar, spun analiştii. Pentru că statul ar compensa prin atragerea unor impozite mai mari de la bursă şi prin intrarea unor noi investitori în companii ceea ce ar îmbunătăţi guvernanţa corporativă şi astfel politica de investiţii.

Beneficiile listării nu sunt doar bugetare, ci şi structurale. Hidroelectrica a demonstrat acest lucru în 2023, prin cel mai mare IPO din istoria Bursei de Valori Bucureşti, care a atras investitori internaţionali şi a dus la o evaluare record.

După listare, companiile tind să devină mai eficiente, marjele de profit cresc (de la circa 9% la peste 14%, potrivit CFA România), iar dividendele plătite către acţionari se multiplică.

Statul a încasat în 2024 circa 8 miliarde de lei din dividende, faţă de doar 2,5 miliarde de lei în 2014 – o creştere alimentată atât de presiunea pentru distribuirea profitului, cât şi de performanţa mai bună a companiilor listate.

Analiza mai subliniază că o creştere a free-float-ului (ponderea acţiunilor disponibile la tranzacţionare) la 25–30% pentru fiecare companie mare ar permite includerea în indici internaţionali precum MSCI sau FTSE, atrăgând astfel fonduri pasive şi investiţii străine. Lichiditatea sporită ar genera suplimentar venituri din impozite pe profit, dividende şi câştiguri de capital.

„Nu a existat voinţă politică. Pentru că acolo, după cum bine ştim, în consiliile de administraţie sunt numiri făcute politic. Sunt nişte surse extraordinare de venituri pentru persoanele puse acolo şi atunci e foarte greu să schimbi lucrurile acestea. Aşa cum la fel de greu este să reduci cheltuielile din administraţia publică, locală sau central”, a spus Dragoş Cabat, CFA, coordonatorul studiului, la un eveniment organizat la Bursa de Valori.

În prezent, indicele BET se află la maxime istorice, ceea ce ar putea reprezenta un moment favorabil pentru vânzarea unor participaţii minoritare. Statul ar putea astfel să combine două obiective aparent contradictorii: obţinerea de venituri rapide la buget şi păstrarea controlului asupra companiilor strategice, în timp ce ar întări totodată disciplina şi transparenţa în administrarea activelor publice.