"Mai exista?", veti intreba. "Mai exista, dar mai discret!", vom raspunde. CEFTA, acordul central european de comert liber, este in vigoare, dar actorii s-au schimbat: zona de interes a acordului s-a mutat din centrul Europei spre Balcani.

Privind lucrurile din punct de vedere jurnalistic si retrospectiv, CEFTA poate fi categorisit drept o constanta in activitatea politica a lui Calin Popescu Tariceanu: actualul premier a semnat asocierea Romaniei la acord, in aprilie 1997, in calitate de ministru al industriei si a fost un sustinator al acestuia. Daca Romania va adera la UE la 1 ianuarie 2007, iar premierul Tariceanu isi va fi pastrat postul, el va fi cel ce va scoate Romania din acord.

Pana atunci, Tariceanu va gazdui, la Bucuresti, pe 6 aprilie, o intalnire a premierilor din statele membre si a celor aspirante. Romania detine in acest an presedintia acordului, la care mai participa in prezent Croatia, Bulgaria si Macedonia, dar la care doresc sa adere Albania, Serbia-Muntenegru, Republica Moldova si Bosnia-Hertegovina.

CEFTA (Central European Foreign Trade Agreement) a fost format in 1992 de Cehia, Ungaria, Polonia si Slovacia, iar Slovenia, Romania, Bulgaria si Croatia au intrat in anii urmatori. Acordul se voia un inlocuitor al CAER si un exercitiu, o forma de pregatire a statelor din centrul si estul Europei pentru aderarea la UE.

Dar statele participante au preferat in general sa exerseze in materie de comert exterior direct cu tarile deja membre ale Uniunii Europene, iar relatia cu actorii acordului a fost una secundara. Nu intr-atat de secundara incat sa nu iste dispute, la nivel diplomatic si declarativ: unii isi vor mai aduce aminte de disputele legate de exporturile ungare de grau si faina si de aplicarea vestitei clauze de salvgardare: pretul graului din Ungaria era mai redus decat cele practicate pe pietele interne, iar autoritatile, fie ele poloneze, romane sau cehe, se vedeau nevoite, pentru protejarea fermierilor, sa majoreze temporar taxele vamale.

Aceasta desigur, dupa nenumarate si interminabile consultari si discutii, fie in cadrul acordului, fie pe plan intern. Dispute asemanatoare au aparut si in cazul altor produse agricole, cum ar fi zaharul sau carnea. Cu toate acestea volumul schimburilor comerciale a crescut constant, iar exercitiul de comert a functionat: la un an de la aderarea efectiva a Romaniei, la 1 iulie 1997, valoarea schimburilor comerciale ale Romaniei cu tarile CEFTA era de un miliard de dolari (circa 850 milioane euro, la actualul curs) si avea o balanta nefavorabila Romaniei.

O analiza a Ministerului roman al Afacerilor Externe vorbea, cativa ani dupa aderarea Romaniei, de un deficit comercial cronic, care evidentia dezechilibrele existente in structura schimburilor si slaba calitate a marfurilor romanesti. Opt ani mai tarziu situatia pare sa se fi schimbat: in 2005, comertul cu tarile CEFTA inregistra un volum de 1,158 miliarde de euro, din care 780 de milioane de euro la exportul romanesc si 378 de milioane de euro la import; excedentul comercial total este de 402 milioane de euro.

Pentru a pastra acuratetea informatiei si pentru a intelege ce s-a intamplat, trebuie subliniata modificarea partenerilor comerciali survenita in timp: in 1998 CEFTA insemna Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Slovenia, iar in 2005 CEFTA inseamna Bulgaria si intr-o masura mai mica Macedonia si Croatia, care au aderat de curand. Numarul statelor participante la acord s-a redus odata cu intrarea, in mai 2004, a statelor central-europene in UE.

Structura schimburilor comerciale ale anului trecut cu membrele CEFTA releva si o pondere semnificativa a schimburilor cu produse industriale (91,9%), fata de doar 8,1%, ponderea comertului cu produse agricole. In total, exporturile romanesti s-au majorat cu 51%, iar importurile cu 19%. In ansamblu, CEFTA pare sa fi fost, iata, un exercitiu bun de integrare; pana la urma chiar si disputele legate de comertul cu produse agricole pot fi socotite un bun antrenament pentru ceea ce va fi dupa momentul aderarii Romanei la UE, adica iesirea din acord si confruntarea cu grei ai agriculturii europene, de genul Frantei sau Poloniei.

Ministrii de externe ai UE au salutat decizia statelor balcanice de a se alatura acordului, desi au fost voci care sugerau constituirea unei zone balcanice de comert liber, iar Croatia s-a aratat o perioada ingrijorata de perspectiva asocierii cu statele din fosta Iugoslavie. Iar pe plan diplomatic gestul Romaniei de a sprijini si incuraja intrarea in CEFTA a noi membri nu poate fi privit decat favorabil. Printre participantii la eveniment se vor afla comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, coordonatorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Erhard Busek, cancelarul Austriei si presedintele in exercitiu al UE, Wolfgang Schussel.