Andreea Paul Vass a susţinut că este necesar ca dialogul dintre Guvern şi reprezentanţii educaţiei să devină o instituţie permanentă, care să nu apară doar în situaţiile de criză.

„Revendicările profesorilor şi studenţilor sunt legitime şi cred că ele trebuie tratate cu respect. Ce aş schimba, însă, ca dialogul permanent dintre Ministerul Educaţiei, Guvernul României în ansamblu lui, să se permanentizeze cu ei. Şi nu doar în perioade de crize sau de restricţii sau dezechilibre bugetare. Pentru că nu e normal să sacrifici viitorul tinerilor pentru a corecta dezechilibre bugetare pe termen scurt. Şi educaţia este într-o criză permanentă, cu tensiuni suprapuse, ce ţin şi de revendicările legitime cu privire la demnitatea meseriei de dascăl, cu privire la bursele şi sprijinul studenţilor vulnerabili şi performanţi, cu privire la finanţarea cercetării competitive sau susţinerea programelor cu relevanţă în societate, care oferă competenţe reale tinerilor generaţii şi o rată mare de angajare când termină studiile”, a declarat Paul Vass pentru MEDIAFAX.

Fostul consilier al premierului Boc a anunţat că există trei direcţii pe care trebuie să se axeze îmbunătăţirea sistemului educaţional din România, acestea fiind combaterea abandonului şcolar, creşterea calităţii procesului educaţional şi utilizarea inteligenţei artificiale pentru personalizarea parcursului educaţional.

„Un tip de performanţă este să aduci copiii la şcoală, care este prioritatea de grad 0 a României, ratată de trei decenii şi jumătate. Şi aici o coaliţie puternică între societatea civilă, care poate lucra punctual, personalizat la firul ierbii, cu instituţiile deconcentrate, cu autorităţile publice, locale. Un alt tip de prioritate este să aduci copiii la şcoală de la nota 5 la nota 8. Şi asta înseamnă creşterea calităţii educaţiei. Şi dacă ne uităm la indicatorii de rezultat PISA, vedem că pierdem în alfabetizarea funcţională, mai ales la matematică, şi stagnăm la limba română, la literaţie. Foarte mulţi din alţi indicatorii de rezultat educaţional sunt problematici şi stagnează pe un deceniu şi jumătate. Deci trebuie să ne centrăm pe creşterea calităţii educaţiei. Şi pe asta nu o putem face fără să investim semnificativ în profesori. Un alt tip de performanţă este să reuşeşti să duci educaţia spre nivelul de personalizare, raportat la talentele, interesele, abilităţile, pasiunile fiecărui elev. Şi asta se poate face cu tutorat bazat pe inteligenţă artificială, care să sprijine profesorul la catedral. Ce vreau să spun este că viitorul educaţiei este bazat pe AI şi nu trebuie să ne fie frică de această realitate. Se vorbeşte foarte mult de frică în calea AI, de multe riscuri în folosirea AI-ului, dar o educaţie aşezată nu mai poate face abstracţie de dinamica aceasta tehnologică”, a declarat Paul Vass.

Despre măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan cu scopul reducerii deficitului Bugetar, Vass a comentat: „Sigur că sunt restricţii şi constrângeri bugetare reale. Şi foarte probabil va fi necesară o ajustare la finanţarea universităţilor. Dar acestea nu ar trebui făcute sub nicio formă, printr-o tăiere oarbă liniară. Reducerea risipei nu înseamnă acelaşi lucru cu reducerea calităţii. Deci, ţin nevoia să specific foarte clar că trebuie protejată calitatea educaţiei cu rezultatele sale, profesia şi demnitatea de dascăl, de cadru didactic universitar, de cercetător”.

„Mi se pare incredibil că în România anului 2026, noi încă nu avem un tablou de bord al învăţământului şi cercetării româneşti, în care să ne fie foarte clare lucrurile cu privire la rezultate. Şi îmi doresc o educaţie performantă”, a mai declarat Paul Vass.

Întrebată despre o posibilă perturbare a anului şcolar, Vass a comunicat: „Pentru mine prioritar este şi de bun simţ, mi se pare că anul şcolar să decurgă firesc, neîntrerupt, fără sincope, fără sincope la examene, fără improvizaţi în repartizări, fără emoţii inutile pentru copii şi părinţi. Şi din punctul acesta de vedere toată lumea ar trebui să fie aliniată. Şi sindicalişti, profesori, asociaţiile de elevi, studenţi, instituţiile publice şi unităţile de învăţământ. Deci asta e o prioritate de grad zero să asigurăm buna desfăşurarea anului şcolar”.

Întrebată despre profilul viitorului ministru al Educaţiei, Vass a declarat că acestea trebuie să fie fizic între elevi şi profesori, predictibil în decizii şi ghidat de un „tablou de bord transparent”.

„Noi am avut anul şi ministrul. E foarte complicat să ai coerenţă într-un sistem aşa de complex cum este sistemul de învăţământ. Viitorul ministru, ca profil, îl văd prezent, îl văd predictibil şi îl văd orientat pe rezultate, nu pe communicate. Şi când zic prezent, îl văd prezent între elevi, între studenţi, între profesori, în şcoală, predictibil în sensul în care nu îmi pleacă deciziile anunţate peste noapte sau care afectează anul şcolar. Şi de ce spun orientat pe rezultate? Pentru că educaţia are nevoie de performanţă. Şi are nevoie de performanţă pe linie. De la a duce copiii la şcoală, calitatea educaţiei odată ce sunt în şcoală, învăţarea să devină mai atractivă şi de impact, să aibă sens în viaţa ulterioară, adultă, a elevului din băncile şcolii de astăzi. Şi asta se face cu un tablou de bord. Şi insist iarăşi, cred că a doua oară zic astăzi aici, avem nevoie de un tablou de bord transparent al sistemului de învăţământ şi de cercetare”, a declarat pentru MEDIAFAX.

Declaraţiile au fost făcute în contextul protestelor sindicatelor din Educaţie. Protestele au fost organizate de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret şi Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, la care s-a alăturat şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

Printre revendicările protestatarilor, se numără: reluarea angajărilor şi sprijinul pentru tinerii cercetători, eliminarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025, majorarea bugetelor pentru educaţie şi cercetare, recunoaşterea rolului profesorilor în noua lege a salarizării, păstrarea indemnizaţiei pentru titlul de doctor, lansarea programelor naţionale de cercetare, refacerea integrală a burselor studenţeşti, precum şi deblocarea fondurilor universităţilor pentru proiecte europene.