Andreea Neferu, ZF: Dan Şova a fost un dezastru pentru Transporturi. A lăsat autostrăzile în haos
Începutul de an a adus din nou în discuţie subiectul tărăgănării construcţiei de autostrăzi. România a deschis anul trecut doar 50 de kilometri de autostrăzi, iar în 2015 urmează să fie finalizaţi până la 37 de kilometri, după cum s-a angajat compania de drumuri. În spatele inacţiunii şi al rezultatelor proaste în acest domeniu există explicaţii. Iată cazul fostului ministru Dan Şova, în al cărui mandat s-a întârziat semnarea mai multor contracte, iar rezultatele abia acum încep să se vadă.
Un an şi jumătate, între decembrie 2012 şi iunie 2014, a stat Dan Şova, absolvent de ştiinţe juridice, la cârma autostrăzilor şi a drumurilor naţionale din România, fie din postura de ministru delegat pentru proiecte de infrastructură, fie din cea de ministru al transporturilor. Un an şi jumătate în care compania de drumuri, cu un buget „darnic“, de 1,5-2 mld. euro anual, s-a aflat într-un permanent haos, fiind mutată de la un minister la altul şi trezindu-se în situaţia în care multe dintre proiectele sale au fost întârziate.
Şova a reuşit „performanţa“ de a anunţa planuri megalomanice de autostrăzi, de mii şi mii de kilometri, dar fără să termine niciun kilometru din ce a început. Licitaţiile derulate în timpul mandatului său au fost nu de puţine ori tărăgănate chiar şi cu 9-10 luni (exemplu: Timişoara-Lugoj, lot 2 sau Lugoj-Deva, loturile 2, 3 şi 4). Din acest motiv, anul 2014 a fost unul foarte slab la capitolul deschideri de autostrazi (doar 50 km), iar 2015 se anunţă a fi şi mai sărac din acest punct de vedere (în scenariul optimist, 37 km). În prezent, România are doar 695 de kilometri de autostrăzi, iar în 2015 va fi întrecută chiar şi de la Bulgaria în ceea ce priveşte lungimea reţelei de autostrăzi. Guvernul de la Sofia are în plan să posede la final de an 2015 770 de kilometri de autostrăzi.
Perioada lui Şova ca şef la Transporturi a fost una mai mult a vorbelor şi promisiunilor decât a faptelor, cu o plăcere inexplicabilă pentru apariţii la televizor şi conferinţe de presă în care se discuta mai multe despre planuri decât despre realizări. Au fost puse pe hârtie mai multe proiecte, dar puţine au fost cele care au văzut lumina zilei pe teren. Mai mult, din cauza acestui haos, Şova a mâncat din potenţialul de creştere economică al României, pentru că lipsa unor investiţii consistente în infrastructură s-a tradus printr-un sector mai mic al construcţiilor. Iar sectorul construcţiilor, deşi are unul dintre cei mai mari factori de multiplicare în economie, nu reuşeşte să iasă din criză din 2009 şi încă se zbate în noroi.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
