Piaţa rezidenţială din România a înregistrat o scădere de peste 32% a numărului de tranzacţii în al treilea trimestru din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit primelor date oficiale complete furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), la solicitarea platformei imobiliare Storia. În Bucureşti, declinul a depăşit 36%, iar în Braşov numărul tranzacţiilor s-a redus cu peste 63%.

Datele, prezentate într-un comunicat de presă publicat de Storia, vin după aproape trei luni în care piaţa imobiliară nu a avut acces la statistici complete privind tranzacţiile, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor ANCPI din luna iulie.

În perioada iulie-septembrie 2026, la nivel naţional au fost înregistrate peste 30.500 de tranzacţii cu unităţi individuale, cu 32,3% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2025. În Bucureşti, numărul tranzacţiilor a coborât la puţin peste 8.500, echivalentul unei scăderi de 36,1%.

Cele mai mari diferenţe apar însă la nivel regional. Braşovul a înregistrat cel mai puternic declin dintre marile judeţe analizate, de 63,4%, cu mai puţin de 900 de tranzacţii în trei luni.

Timiş este singurul judeţ mare care a mers împotriva tendinţei naţionale, cu peste 2.700 de tranzacţii şi o creştere de 6,5% faţă de trimestrul al treilea din 2025.

„Datele arată că evoluţia numărului de tranzacţii rezidenţiale nu este uniformă la nivel naţional, iar diferenţele dintre marile judeţe analizate sunt semnificative. În trimestrul al treilea, cele mai multe dintre acestea au înregistrat scăderi ale numărului de tranzacţii, în timp ce Timiş a consemnat o creştere de 6,5%. Pentru o imagine cât mai clară asupra pieţei, este important ca evoluţia tranzacţiilor să fie analizată într-o perspectivă mai amplă, alături de indicatori precum dinamica ipotecilor şi cea a autorizaţiilor de construire”, a declarat Cătălina Ciorei, Senior Marketing Manager Storia & OLX Real Estate, citată în comunicatul de presă.

Aproape 18% mai puţine tranzacţii în primele nouă luni

La nivelul primelor nouă luni din 2026, numărul tranzacţiilor cu unităţi individuale a depăşit 98.000, în scădere cu 17,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2025.

Bucureştiul a înregistrat peste 29.600 de tranzacţii, cu 14,9% mai puţine decât anul trecut. Evoluţia vine după trei luni consecutive de creştere, înaintea incidentului informatic de la ANCPI: 2,2% în aprilie, 15,9% în mai şi 26,4% în iunie.

La nivelul judeţelor, Timiş a rămas singura piaţă majoră pe creştere, cu un avans de 4,2% în primele nouă luni. La polul opus, Braşovul a înregistrat o scădere de 32,8%, Constanţa de 29,3%, iar Clujul de 22,7%.

Şi piaţa creditelor ipotecare pierde teren

Datele ANCPI indică o scădere de 24,1% a numărului de ipoteci active pentru unităţi individuale în trimestrul al treilea, la peste 18.300. În Bucureşti, declinul a fost de 27,4%, până la aproape 5.400 de ipoteci.

Cele mai mari scăderi dintre judeţele analizate au fost înregistrate în Braşov, de 45,6%, şi Ilfov, de 43,4%. Timiş şi Cluj au consemnat creşteri uşoare, de 1,6%, respectiv 2,5%.

În primele nouă luni ale anului, numărul ipotecilor active pentru unităţi individuale a scăzut cu 16,7% la nivel naţional, la peste 57.100.

Statisticile includ însă şi refinanţările creditelor existente, nu doar ipotecile asociate achiziţiilor de locuinţe noi sau vechi.

Evoluţia pieţei are loc într-un context în care costurile finanţării rămân ridicate. BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,5% în şedinţa din 6 octombrie, în timp ce ROBOR la trei luni a urcat la 6,09% pe 20 octombrie. IRCC, indicele utilizat pentru calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor ipotecare noi cu dobândă variabilă, este de 5,57% în ultimul trimestru al anului.

Datele trebuie interpretate şi în contextul blocajului informatic de la ANCPI. Atacul cibernetic din iulie a afectat funcţionarea sistemului e-Terra, redevenit disponibil la jumătatea lunii august. Statisticile arată o contracţie puternică a tranzacţiilor înregistrate, însă nu perm