În America există un stat prosper cu un PIB dublu faţă de, spre exemplu, Rusia şi care-l va depăşi în curând pe cel al Germaniei, şi un stat supersărac, cu o economie de trei ori mai mică decât, spre exemplu, cea a României. Primul stat în mod istoric aparţine democraţilor, iar al doilea republicanilor.

Despre America se spune încă de la înce­putul acestui secol că este o ţară cu două naţi­uni, dar anul 2022, cu campania electorală pentru alegerile interimare din noiembrie, a adus o divizare socială, economică, politică şi chiar religioasă mai mare ca niciodată în ultimele decenii. Totul are legătură cu politica deoarece nimic nu pare să-i mai apropie pe democraţi de republicani. Economia, armele de foc, avortul, protecţia mediului, toate au devenit falii seismice care-i divizează pe americani, chiar şi în interiorul familiilor, după cum a observat The New York Times.

Statul American California atrage de mult timp critici pentru că a încetat să mai fie atractiv pentru afaceri şi forţa de muncă din cauza taxelor crescute şi legislaţiei mai aspre, scrie Bloomberg. Printre numele mari care au plecat de acolo se numără patronul de la Tesla şi SpaceX, Elon Musk. În timpul pan­demiei, acesta s-a mutat în Texas şi şi-a luat şi o parte din cartierele generale cu el.

Cu toate acestea, un număr din ce în ce mai mare de prog­noze arată că „statul de aur“ ar putea înlocui în curând Germania pen­tru a deveni a patra economie ca mărime din lume. Urcarea în clasament, de pe lo­cul cinci pe patru, ar însemna că doar SUA ca întreg, China şi Japo­nia ar fi în faţa Californiei. „În ultimul deceniu, SUA au crescut un pic mai rapid decât Germania, iar California mai rapid decât SUA“, spune David Zeke, profesor de economie.

The Nation notează acum că: „Niciodată de la Războiul de Secesiune încoace nu au mai fost atât de mulţi candidaţi la poziţii înalte care neagă legitimitatea sistemului electoral american“. Aceştia sunt cunoscuţi ca „deniers“ sau „negaţionişti“. Şi religia polarizează America, ajutată de politică. Americanii îşi pierd religia de ani de zile, tendinţă asociată peste tot în lume cu creşterea nivelului de trai. Cu toate acestea, 53% dintre americani încă mai spun că religia joacă un rol foarte important în vieţile lor, a constatat un studiu al Pew Research Center.

Progresul nu s-ar datora unui miracol e­conomic californian ci mai degrabă deprecie­rii cu 15% a euro şi anemiei economice a Germaniei. Totuşi, este o evoluţie, una care se datorează faptului că economia Californiei este una rezistentă. A demonstrat acest lucru în timpul pandemiei şi o face şi acum, în faţa inflaţiei record. În 2021, PIB-ul californian s-a situat la 3.400 miliarde de dolari. Cel al Germaniei a fost de 4.200 miliarde de dolari.

Analiza Bloomberg presupune că anul acesta şi în cel următor economia statului american va continua să crească, iar cea germană se va micşora, permiţând Californiei să depăşească Germania. Cel mai bogat stat american, din punctul de vedere al venitului median al unei gospodării, este Virgina. În acest clasament, California ocupă locul şase, după Hawaii, dar are cea mai mare economie şi este cel mai populat stat.

La polul opus, cel al sărăciei, este Mississippi, cu un PIB de 100 de miliarde de dolari. Acesta ocupă ultimul loc în SUA la venitul me­dian al gos­podăriei, cu o valoare care abia trece de ju­mă­­tate din cea a sta­telor din vârf. „Ne-am blocat în să­răcie“, spune un locui­tor din Mississippi. „Nu avem locuri de mun­că aici. Iar când gă­seşti, cum să ajungi la el dacă nu ai maşină? Şi cum să-ţi per­miţi o maşină dacă nu ai de muncă?“

Cu venituri mici, cu salarii mici şi cu rate ale şomajului care pot ajunge şi la 40%, lo­cuitorii din Mississippi fac cu greu faţă crizei actuale. Benzina, chiria şi mâncarea costă în statele sudice mai mult decât în restul ţării. Re­publicanii dau vina pe democraţi, iar de­mo­craţii pe republicani.

Încă din vară, NYT a observat că un număr tot mai mare de candidaţi republicani pentru interimare au ales să se popularizeze prin clipuri în care promovează armele, pe care le leagă de libertatea garantată de America. Între timp, uciderile, mai ales în şcoli, au continuat, iar democraţii ţipă că republicanii urmează o agendă extremă. Aceasta cuprinde şi restricţii dure la avort, drepturile de vot şi beneficii medicale şi sociale.

Între timp, republi­canii au făcut paradă electorală cu puşti şi pistoale. În vară, ca reacţie la un val de violenţe ucigaşe, cele mai tragice fiind în şcoli, preşedintele democrat Joe Biden a promulgat o lege care permite reglementarea mai strictă a armelor de foc. Unii consideră că această măsură este cea mai importantă din ultimii 30 de ani. Un răspuns a venit de la Curtea Supremă, foarte conservatoare, care două zile mai târziu a invalidat o lege a statului New York ce impune un permis special pentru portul armei în afara locuinţei.

Încă din vară, NYT a observat că un număr tot mai mare de candidaţi republicani pentru interimare au ales să se popularizeze prin clipuri în care promovează armele, pe care le leagă de libertatea garantată de America. Între timp, uciderile, mai ales în şcoli, au continuat, iar democraţii ţipă că republicanii urmează o agendă extremă. Aceasta cuprinde şi restricţii dure la avort, drepturile de vot şi beneficii medicale şi sociale.

The Nation notează acum că „Niciodată de la Războiul de Secesiune încoace nu au mai fost atât de mulţi candidaţi la poziţii înalte care neagă legitimitatea sistemului electoral american“. Aceştia sunt cunoscuţi ca „deniers“, sau „negaţionişti“.

Şi religia polarizează America, ajutată de politică. Americanii îşi pierd religia de ani de zile, tendinţă asociată peste tot în lume cu creşterea nivelului de trai.

Cu toate acestea, 53% dintre americani încă mai spun că religia joacă un rol foarte important în vieţile lor, a constatat un studiu al Pew Research Center. Ponderea este de doar 21% în Germania şi de 18% în Australia. Explicaţia ar putea consta în faptul că în America şi-au găsit refugiu multe grupuri religioase, începând cu puritanii. Însă prăpastia dintre America religioasă şi cea fără religie creşte, aplificând polarizarea. America este divizată şi fragmentată de multe „războaie interne“ – pentru politică, cultură, limbă, religie, scrie NYT. Este astfel posibil ca toată această divizare internă să culmineze cu un război civil? se întreabă publicaţia americană.